Sateliții ESA vor recrea eclipse solare perfecte pentru studiul coroanei solare
SPAȚIU. Agenția Spațială Europeană a reușit o premieră tehnologică majoră: prima eclipsă solară artificială controlată din spațiu, realizată prin misiunea Proba-3. Sistemul este format din doi sateliți care zboară în tandem și permit observarea detaliată a coroanei solare, una dintre cele mai misterioase regiuni ale Soarelui.
Misiunea a fost lansată în decembrie 2024, cu ajutorul unei rachete PSLV, iar prima demonstrație reușită de zbor în formație a avut loc la 23 mai 2025. Cei doi sateliți sunt poziționați la aproximativ 150 de metri distanță unul de celălalt și funcționează ca un sistem unic.
Primul satelit joacă rolul de oculator, blocând complet discul solar, în timp ce al doilea, echipat cu instrumentul științific ASPIICS, funcționează ca coronograf, captând imagini extrem de detaliate ale coroanei. În cadrul primelor observații, cercetătorii au reușit să identifice inclusiv o proeminență solară, o structură de plasmă cu temperaturi de aproximativ 10.000°C.
Sateliții Proba-3 operează pe orbite eliptice cuprinse între 600 și 60.000 de kilometri. Alinierea perfectă are loc în apropierea apogeului, unde influențele gravitaționale și magnetice ale Pământului sunt minime. Zborul în formație este realizat autonom, cu o precizie de ordinul milimetrilor, fără intervenție directă de la sol – o performanță remarcabilă în ingineria spațială.
Spre deosebire de eclipsele naturale, care apar la nivel global în medie o dată la 16 luni și pot fi observate dintr-o anumită locație doar o dată la câteva secole, Proba-3 poate genera eclipse artificiale la fiecare 19,6 ore. Acest avantaj oferă cercetătorilor un acces fără precedent la studiul continuu al coroanei solare.
Coroana este regiunea exterioară a atmosferei solare și prezintă un paradox încă neelucidat complet: temperaturi de peste 1,1 milioane de grade Celsius, mult mai ridicate decât cele aproximativ 5.500°C de la suprafața Soarelui. Imaginile realizate de Proba-3 sunt obținute prin combinarea a trei expuneri diferite, ceea ce permite observarea fină a structurii și dinamicii plasmei solare.
Misiunea va furniza aproximativ 1.000 de ore de observații în următorii doi ani, iar datele vor fi puse la dispoziția comunității științifice și a publicului larg. Potrivit lui Andrei Zhukov, coordonatorul științific al instrumentului ASPIICS, acest volum de date va schimba radical modul în care este studiată activitatea solară.
Realizarea Proba-3 marchează un salt tehnologic major față de tentativa din 1975, când misiunile Apollo și Soyuz au efectuat observații limitate ale coroanei prin formațiuni orbitale improvizate. De această dată, sistemul este proiectat special pentru a elimina interferențele luminoase și pentru a explora regiunile extrem de apropiate de suprafața solară, dincolo de capacitățile coronografelor clasice, terestre sau spațiale.
Prin Proba-3, Europa nu doar că deschide un nou capitol în studiul Soarelui, ci demonstrează că eclipsele nu mai sunt doar evenimente rare ale naturii, ci pot deveni instrumente științifice repetabile, create la comandă, în slujba înțelegerii stelei care face posibilă viața pe Pământ.
