Satul așezat pe un zăcământ uriaș de aur și cupru, de care oamenii nu vor să se atingă
ROMÂNIA. La est de câmpul aurifer Barza, se întinde Valea Rovinei, o zonă cu câteva sate pitorești înconjurate de munți, unde cercetările asupra zăcămintelor metalice au avut loc de-a lungul mai multor decenii.
Potrivit localnicilor, câteva mine mici din Valea Rovinei au fost în funcțiune timp de aproximativ cinci ani, însă au fost închise în anii ’90, iar acum urmele lor sunt abia vizibile în peisaj.
Descoperirea zăcământului din Rovina a avut loc în anul 1973, iar de atunci, geologii de la Întreprinderea de Prospecțiuni și Exploatare Geologică (IPEG) din Deva au desfășurat cercetări în zonă pe parcursul decadelor următoare. În anii 2000, volumul de rezerve al zăcământului a fost evaluat, iar cinci ani mai târziu, societatea SAMAX a obținut licența pentru explorarea perimetrului minier Rovina – Colnic – Valea Gârzii.
Au fost efectuate aproximativ 20.000 de metri de foraje, iar rezultatele au indicat prezența a trei zăcăminte, care pot fi exploatate fie în carieră (Rovina și Colnic), fie în subteran (Cireșata). Se estimează că există resurse totale de peste 130 de milioane de tone, din care, pe parcursul a aproximativ 20 de ani, ar putea fi obținute 100 de tone de aur și 200.000 de tone de cupru, potrivit inginerului Grigorie Verdeș, așa cum este menționat în volumul „Extaz și agonie în mineritul zărăndean”.
Începând cu noiembrie 2018, compania canadiană Euro Sun deține un permis de exploatare și o licență de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani pentru perimetrul din Valea Rovinei, situat în județul Hunedoara, acoperind o suprafață de peste 27 de kilometri pătrați.
Aceste descoperiri și permise de exploatare au atras atenția comunității și au generat discuții și dezbateri privind impactul posibilei reluări a activității miniere în zonă, având în vedere atât beneficiile economice potențiale, cât și preocupările legate de mediu și de impactul asupra vieții locuitorilor locali.
