Ședință la BNR: anunțuri esențiale pentru românii cu credite
BĂNCI. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se va întâlni luni, 7 aprilie, pentru o nouă ședință dedicată politicii monetare. Această întâlnire vine la câteva luni după decizia din 14 februarie, când BNR a decis să mențină rata dobânzii cheie la 6,5% pe an. Analiștii anticipază că nu se vor produce schimbări majore în cadrul acestei ședințe, având în vedere incertitudinile economice interne și externe.
Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, a declarat că se așteaptă ca BNR să nu modifice dobânda cheie la această ședință, dar prognozează o reducere a acesteia începând din luna august 2025. El estimează că BNR va opera trei reduceri succesive ale ratei, fiecare de câte 0,25 puncte procentuale, ceea ce ar duce dobânda cheie la 5,75% până la sfârșitul anului 2025. Conform lui Dascălu, inflația ar putea atinge 3,7% în acea perioadă, iar persistența acesteia este influențată de politica fiscală și de deficitele gemene ale țării.
Adrian Codirlașu, președinte CFA România, susține că șansele ca BNR să scadă dobânda cheie sunt slabe, având în vedere că inflația se menține peste 5%. De asemenea, el subliniază că deficitul bugetar este o problemă majoră, care ar putea ajunge la 9% din PIB în 2025, dacă nu se iau măsuri de creștere a impozitelor.
Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank, confirmă opinia colegilor săi și consideră că BNR va menține rata dobânzii de politică monetară neschimbată la 6,50% în cadrul ședinței de luni. El indică faptul că incertitudinile legate de politica fiscală, perspectivele economiei și riscurile internaționale sunt factori importanți în luarea deciziilor.
Datele privind inflația din martie, care urmează să fie publicate pe 11 aprilie, sunt așteptate să justifice o politică monetară prudențială. Tătaru estimează o inflație de 4,9%, care este cu mult peste estimarea BNR de 4,6%. În contextul actual economic, deficitele gemene (deficitul bugetar și deficitul de cont curent) rămân constrângeri importante pentru politica monetară.
Stimulul fiscal, dincolo de anumite limite, poate duce la presiuni inflaționiste prin amplificarea cererii, care la rândul său influențează ratele dobânzii. De asemenea, volatilități în dobânzile la titlurile de stat pot afecta percepția generală a investitorilor și a economiei.
Pe termen lung, Ciprian Dascălu vizează o tendință descendentă accentuată a dobânzilor în a doua parte a anului 2025, dar este conștient de riscurile generate de evoluțiile fiscale și economice actuale.
În concluzie, ședința BNR de luni va fi atent monitorizată de către analiști și de către românii care au credite, dat fiind impactul potențial al deciziilor asupra situației financiare a gospodăriilor din România. Dilemele economice actuale și incertitudinile la nivel global subliniază necesitatea unei politici monetare răspunzătoare și prudentă.
