Sfântul Ilie – tradiții, superstiții și semnificații

SĂRBĂTOARE. Sfântul Ilie, proroc al lui Dumnezeu, sărbătorit pe data de 20 iulie, ocupă un loc special în credința populară și în calendarul ortodox. De-a lungul timpului, tradițiile și superstițiile legate de această zi au fost transmise din generație în generație și reflectă cele mai profunde credințe ale poporului.

În dimineața zilei de Sfântul Ilie, se obișnuia să se culeagă plante de leac, mai ales busuioc, care apoi se usucă și se păstrează pentru diverse întrebuințări. Credința populară spun că mărul este pomul sfântului, astfel că nu se mănâncă merele până la această sărbătoare. În același timp, nu se scutură merele sau nu se bat unele de altele, pentru a nu face furtuni, tunete sau grindină. Se consideră că dacă se scutură merele, vor apărea fenomene meteo extreme, precum furtuni sau ploi cu grindină, în timpul verii.

Legat de vrăji și farmece, în această zi se adunau plante și ierburi folosite în magia populară. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, apoi îl puneau pe foc, iar cenușa o foloseau pentru tratarea bubelelor la copii. De asemenea, se aseza mierea din stupi la biserică pentru binecuvântare, apoi se împărțea de pomană.

Tradiția mai spune că dacă în această zi se prind soarele și ploaia în același timp, ceea ce în popor înseamnă că plouă în timp ce e soare, va fi un an bogat în recolte. Tot de Sfântul Ilie, se colectau stafidele și se făceau diverse ritualuri de fertilitate și sănătate pentru anul care urmează.

Sfântul Ilie mai este considerat ocrotitorul gospodăriilor și al fermierilor, iar superstițiile din această zi au ca scop să păstreze recoltele, să aducă noroc și să apere de grindini, fulgere și furtuni. Evenimentele și credințele din această zi sunt o reflectare a legăturii strânse dintre credință, natură și viața de zi cu zi a poporului român.