Sfârșitul unei ere, începutul unei amintiri: Trabant 1.1

RETRO AUTO. În istoria auto a Europei de Est, puține modele stârnesc atâta nostalgie și curiozitate precum Trabantul. Ultimul model al acestui simbol est-german, Trabant 1.1, a fost totodată și încercarea producătorului de a face un pas spre modernitate, păstrând însă farmecul inconfundabil care l-a făcut celebru. Lansat în 1990, într-o perioadă în care Zidul Berlinului căzuse și lumea începuse să se schimbe radical, Trabant 1.1 a fost un fel de „lebădă albă” a unei epoci apuse – o ultimă încercare de a reinventa o mașină care deja făcuse istorie în formele ei anterioare.

Trabant 1.1 a adus o noutate majoră: renunțarea la legendarul motor în doi timpi. În locul acestuia, sub capotă a fost montat un motor de 1.1 litri în patru timpi, preluat de la Volkswagen Polo, un gest simbolic, dar și practic, menit să aducă Trabantul mai aproape de standardele vestice. Motorul producea 40 de cai putere, ceea ce pentru dimensiunile și greutatea redusă ale caroseriei însemna o mobilitate decentă, cu viteze care puteau ajunge până la 125 km/h. Consumul mediu era rezonabil, în jur de 6-7 litri la suta de kilometri, iar fiabilitatea motorului era net superioară vechii versiuni în doi timpi, care necesita amestec de ulei în benzină și era destul de zgomotoasă și poluantă.

Estetic, Trabant 1.1 păstra aproape complet designul clasic cu linii pătrățoase și faruri rotunde, dar primea câteva detalii discrete care să semnaleze noua generație: bare de protecție redesenate, o ușoară restilizare a interiorului și, cel mai important, o nouă tablă de bord, ceva mai modernă și practică. Mașina era tot ușoară, având caroserie din duroplast – un material plastic ranforsat cu fibre, rezistent și neobișnuit pentru construcția auto, dar emblematic pentru Trabant.

Totuși, în ciuda acestui „upgrade” mecanic, Trabant 1.1 a fost mai degrabă o apariție simbolică decât una revoluționară. Lumea din jur se schimba prea rapid, iar publicul est-german dorea automobile occidentale, moderne și confortabile. Astfel, Trabantul 1.1 n-a apucat să se impună pe piață. A fost produs în puțin peste 39.000 de exemplare până în aprilie 1991, când fabrica VEB Sachsenring Automobilwerke Zwickau și-a închis porțile definitiv.
Astăzi, Trabant 1.1 este un model rar și căutat mai ales de colecționari. Este văzut ca o punte între două epoci – una marcată de izolare, improvizație și simplitate forțată, și alta dominată de deschidere, globalizare și tehnologii moderne. Deși nu a avut viață lungă, Trabantul 1.1 rămâne un simbol al tranziției, al dorinței de a evolua, chiar și în fața inevitabilului. Iar pentru cei care au crescut cu sunetul inconfundabil al motorului Trabantului, acest model rămâne o piesă de suflet, o amintire vie dintr-o lume care a dispărut, dar care continuă să fascineze.