SGR în România: de la codașa Europei, în Top 3. Rata de returnare a ajuns la aproape 62%
RECICLARE. Tot mai multe state europene au adoptat Sisteme de Garanție–Returnare (SGR) pentru ambalaje, ca răspuns la problemele de mediu și la necesitatea reducerii deșeurilor. Pînă în prezent, 18 țări din Europa au implementat astfel de mecanisme, printre cele mai recente numărîndu-se România, Austria, Slovacia, Ungaria și Irlanda.
România a reușit o performanță remarcabilă într-un timp foarte scurt. La mai puțin de doi ani de la lansarea Sistemului de Garanție–Returnare, țara noastră a ajuns în Top 3 sisteme de reciclare din Europa, depășind numeroase state cu tradiție îndelungată în acest domeniu. Este o evoluție spectaculoasă, mai ales în contextul în care România se afla, ani la rînd, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința reciclării ambalajelor.
Succesul SGR din România este cu atît mai notabil cu cît sistemul funcționează într-o piață complexă, cu un procent ridicat de populație în mediul rural. Modelul românesc este considerat cel mai mare sistem complet integrat din lume, fiind operat centralizat și colectînd simultan ambalaje din PET, sticlă și metal. Din punct de vedere al dimensiunii, SGR-ul din România este deja al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Germania și Polonia.
Rezultatele concrete confirmă această ascensiune. În anul 2024, au fost returnate 3,36 miliarde de ambalaje, dintr-un total de 6,1 miliarde puse pe piață. În primele zece luni din 2025, numărul ambalajelor returnate a crescut la 4,5 miliarde, dintr-un total de 5,3 miliarde, ceea ce înseamnă o rată de returnare de aproape 62%. Acest progres a fost susținut de investiții de peste 90 de milioane de euro, alături de planuri de extindere și modernizare a sistemului pînă în anul 2029.
Impactul SGR se resimte și la nivel economic. Pentru autoritățile locale, separarea fluxului de ambalaje SGR de gunoiul menajer a dus la economii semnificative, estimate între 112 și 160 de milioane de lei doar în primele opt luni din 2025. În același timp, sistemul a contribuit la reducerea costurilor de colectare și tratare a deșeurilor.
Pentru populație, returnarea ambalajelor a devenit un gest firesc, cu motivații diverse. De la responsabilitatea tinerilor față de protecția mediului, pînă la un sprijin concret pentru familii și grupuri vulnerabile, SGR s-a transformat într-un mecanism care îmbină eficiența economică cu impactul social și ecologic.
