Soborul Sfântului Ioan Botezătorul – semnificație, tradiții și obiceiuri
SĂRBĂTOARE. Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, prilej de a-l cinsti pe cel care L-a botezat pe Hristos în râul Iordan. Sfântul Ioan, fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, descendentă din seminția lui Aaron, s-a născut în cetatea Orini, cu șase luni înaintea lui Iisus. Nașterea sa miraculoasă a fost vestită de Arhanghelul Gavriil, iar tatăl său, Zaharia, a rămas mut până când i-a dat numele copilului.
Cum L-a cunoscut Sfântul Ioan Botezătorul pe Hristos?
Conform Sfintei Scripturi, Ioan a săltat în pântecele mamei sale atunci când Elisabeta s-a întâlnit cu Fecioara Maria, care Îl purta pe Domnul. Totuși, el mărturisește mai târziu: „Nu-L cunoșteam” (Ioan 1, 31). Această cunoaștere i-a fost revelată prin Duhul Sfânt. După cum spune Pr. Dumitru Stăniloae, Ioan a simțit o lumină tainică venind din Hristos, fără un efort propriu de cunoaștere.
La botezul Domnului, Ioan a primit semnul promis: „Peste care vei vedea Duhul pogorându-Se și rămânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt” (Ioan 1, 33-34). Văzând acest semn, Ioan a mărturisit: „El este Fiul lui Dumnezeu”.
Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul
Ioan a început să predice în al 15-lea an al domniei lui Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era guvernator al Iudeii. Misiunea sa a fost să pregătească poporul pentru venirea lui Mesia și să-L descopere lumii. Mesajul său era clar și puternic: „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat împărăția cerurilor”.
Ioan Botezătorul – model al smereniei
Într-o lume în care omul păcătos își dorește doar să se afirme și să fie stăpân peste toate, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne un model de smerenie. Despre sine spunea: „Nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintei” (Ioan 1, 27). Deși Îl mărturisea pe Hristos ca fiind „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”, Ioan a afirmat: „Eu trebuie să mă micșorez, iar El să crească”.
Această smerenie este exemplul perfect pentru a birui mândria. Ioan ne arată că putem ieși din egoism și ne putem jertfi pentru binele aproapelui.
Obiceiuri și tradiții de Sfântul Ioan
Vărsarea apei: Una dintre cele mai vechi tradiții de Sfântul Ioan este legată de apă. În multe sate din România, oamenii aduc „apă curată” în gospodării pentru a purifica locul și a aduce sănătate și prosperitate.
Aprinderea focurilor: Un alt obicei străvechi este aprinderea unui foc mare, simbol al purificării și protecției împotriva răului.
Colindatul și urările: În unele regiuni, tinerii merg cu colindele, urând „La mulți ani” celor care poartă numele de Ion sau Ioana.
Preparatele tradiționale: Se pregătesc bucate speciale, precum bulz sau colivă, iar masa este completată cu băuturi tradiționale.
Aducerea de flori: Oamenii duc flori la biserică, care sunt binecuvântate de preot și păstrate în casă ca simbol al protecției divine.
Superstiții de Sfântul Ioan
Spălatul feței cu apă de la fântână: Se crede că spălatul feței cu apă curată dimineața aduce sănătate și protecție.
Aprinderea lumânărilor: În unele locuri, aprinderea lumânărilor este considerată o protecție împotriva spiritelor rele.
Protecția casei: Se obișnuiește marcarea ușilor cu semnul crucii pentru a atrage binecuvântarea divină.
Sfântul Ioan este o sărbătoare care îmbină semnificația religioasă cu tradițiile populare, aducând lumină și speranță în comunitate. Este un prilej de a reflecta asupra smereniei și de a celebra bucuria vieții și a credinței.
