Summitul NATO de la Haga: cine a câștigat cel mai mult și ce a obținut România

APĂRARE. La finalul Summitului NATO de la Haga, liderii celor 32 de state membre s-au angajat să investească mai mult în apărare, dar cel mai mare câștigător, conform analistului George Rîpă, este Statele Unite ale Americii. În cadrul reuniunii, a fost adoptată o declarație comună ce reafirmă angajamentul ferm pentru apărarea colectivă, dar creșterea cheltuielilor de apărare a fost considerată de mulți ca fiind în special o victorie pentru Washington.

România și obiectivele sale în cadrul NATO
Unul dintre principalele obiective ale României a fost consolidarea prezenței aliate în regiunea Mării Negre și sporirea capacităților de apărare. Liderii au convenit să investească anual cel puțin 5% din PIB pentru Apărare până în 2035. Din aceste fonduri, cel puțin 3,5% din PIB trebuie alocați pentru cheltuieli de bază, esențiale pentru dezvoltarea capacităților militare, iar restul, 1,5%, pentru protejarea infrastructurii critice, modernizarea rețelelor, pregătire civilă și inovație în domeniul apărării.

Excepția Spaniei și tensiunile legate de bugete
Singurul stat care nu a anunțat o creștere semnificativă a bugetului de apărare este Spania, care a declarat că va aloca maximum 2,1% din PIB pentru apărare. Premierul Pedro Sanchez a fost criticat de secretarul general al NATO, Marco Rubio, iar președintele Donald Trump a sugerat că Berlin ar putea fi „pus la plată” prin intermediul unui acord comercial, făcând referire la posibilitatea ca Spania să fie și mai mult „taxată” pentru contribuția sa la apărare.

Ce au obținut în principal aliații NATO?
Conform analistului George Rîpă, cel mai mare câștig al summitului a fost pentru SUA, și în special pentru președintele Donald Trump, care a insistat pentru creșterea bugetului de apărare la 5% din PIB. Acest obiectiv a fost inclus în documentul final, fiind o realizare majoră pentru administrația de la Washington, având în vedere că în ultimii ani, multe state europene au întârziat să-și atingă aceste obiective.

Rîpă explică că, în contextul geopolitic actual, această creștere a cheltuielilor de apărare este o răspuns la eforturile Rusiei, Chinei și Iranului de a înlocui sistemul liberal bazat pe democrație și domnia legii. În plus, summitul a reafirmat angajamentul comun față de articolul 3 din Tratatul de la Washington, care stipulează dezvoltarea capacităților individuale și colective ale statelor membre.

Teama de Rusia și sprijinul pentru Ucraina
Un alt subiect frecvent abordat a fost amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia, menționată în declarația finală a summitului. Cu toate acestea, invazia Ucrainei nu a fost condamnată explicit, deși discuțiile au presupus sprijin pentru Ucraina, iar președintele Volodimir Zelenski a avut o întâlnire video cu liderii NATO pentru a discuta despre pace și încetarea conflictului.

Discuțiile lui Nicușor Dan și eforturile României
Pe plan internațional, președintele României, Nicușor Dan, a participat la summit, având întâlniri bilaterale cu lideri precum președintele Turciei și prim-ministrul Regatului Unit. El a semnat, alături de Ministerul Apărării, un acord cu Olanda pentru primirea a 18 avioane F-16, parte a unui proiect de pregătire a piloților militari, inclusiv pentru Ucraina.

De asemenea, Nicușor Dan a avut o scurtă discuție cu Donald Trump, unde a reafirmat angajamentul României pentru securitatea regională și pentru consolidarea Parteneriatului Atlantic.

Concluzie
Summitul NATO de la Haga a fost, în viziunea experților, un succes pentru Statele Unite, care și-au consolidat poziția de lider în cadrul alianței și au reușit să impună o creștere semnificativă a bugetului de apărare la nivel european, un pas esențial pentru întărirea capabilităților militare ale NATO în contextul tensiunilor globale și al amenințărilor regionale.

Pentru România, evenimentul a reprezentat o oportunitate de a-și reafirma angajamentul față de securitatea regională, de a-și întări parteneriatele și de a demonstra deschiderea pentru colaborări bilaterale și multilaterale. Participarea la summit și semnarea acordului privind achiziția de avioane F-16 sunt exemple concrete ale eforturilor țării de a-și moderniza și consolida sistemul de apărare.

De asemenea, declarația comună și discuțiile despre securitatea Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina arată direcția clară a NATO de a menține stabilitatea în regiune și de a răspunde provocărilor de pe flancul estic.

În concluzie, Summitul NATO de la Haga a evidențiat angajamentul solid al alianței față de apărarea comună, dar și accentul tot mai mare pe modernizare, tehnologizare și consolidare strategică. În timp ce Statele Unite au ieșit, în opinia analistului George Rîpă, drept “principal câștigător”, toate statele membre au primit un semnal clar că trebuie să își întărească eforturile de apărare și să colaboreze mai strâns pentru a face față provocărilor secolului XXI.