Tánczos Barna propune o abordare moderată în reforma administrației: o reducere de 8% a cheltuielilor salariale ar putea finanța integral Programul Anghel Saligny pentru un an
ADMINISTRAȚIE. Vicepremierul Tánczos Barna aduce în dezbaterea publică una dintre cele mai pragmatice estimări privind reforma administrativă discutată în aceste săptămâni în Guvern: o reducere moderată a cheltuielilor de personal din sectorul public — nu de 10%, ci de aproximativ 8% — ar putea genera economii suficiente pentru a finanța integral, timp de un an, Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Este vorba despre cel mai amplu program de infrastructură locală din România, care acoperă modernizarea drumurilor, alimentări cu apă, canalizări și investiții comunitare esențiale.
Potrivit vicepremierului, calculele arată că România cheltuie lunar aproximativ 14 miliarde de lei pentru salarizarea personalului bugetar, cu o variație de câteva sute de milioane. O reducere de doar 8% ar crea un spațiu financiar considerabil, suficient nu doar pentru finanțarea anuală a programului Anghel Saligny, ci și pentru acoperirea unei părți importante din investițiile Ministerului Transporturilor. „Dacă am reduce nu cu 10 la sută, ci cu 8 la sută cheltuielile de personal la nivelul sectorului public, am avea toţi banii de un program de genul Anghel Saligny pentru un an întreg”, a explicat Tánczos Barna în intervenția sa la Digi24.
Oficialul subliniază însă că, deși eficiența bugetară ar fi evidentă, implementarea unor astfel de măsuri nu poate fi suficient de rapidă pentru a începe la 1 ianuarie 2026. Reforma administrativă necesită timp, atât pentru ajustări structurale, cât și pentru reproiectarea organigramelor, reașezarea schemelor de personal și, în unele situații, reangajarea unor posturi-cheie după disponibilizări. „Eu astăzi cred că nu mai avem timp. Perioada de implementare a unei astfel de decizii durează luni de zile (…) Dacă luăm decizia în decembrie, probabil o implementăm până la sfârşitul lunii aprilie”, a precizat vicepremierul.
În prezent, Guvernul analizează un set amplu de opțiuni pentru reforma administrației publice, inclusiv reducerea cu până la 10% a cheltuielilor salariale în 2026. Premierul Ilie Bolojan a reafirmat că fiecare minister trebuie să ia în calcul diminuarea anvelopei salariale, cu măsuri adaptate specificului instituțiilor: unele ar putea ajusta numărul de angajați, altele ar putea modifica sistemul de sporuri sau implementa soluții alternative de eficientizare.
Pe plan politic, pozițiile sunt divergente. PSD, prin vocea președintelui Sorin Grindeanu, respinge ferm orice tăiere a salariilor din sectorul bugetar și exclude varianta diminuării remunerării angajaților de stat. „PSD nu susţine tăierea şi reducerea salariilor în sectorul bugetar”, a transmis liderul social-democrat, subliniind că votul intern pe acest subiect a fost unanim.
În ciuda diferențelor de abordare, dezbaterea pune în lumină câteva întrebări importante pentru administrația românească: cât de repede pot fi implementate reformele, cât de mult se poate eficientiza structura actuală și cât de mare este potențialul real al economiilor bugetare? În contextul necesității de a menține investițiile locale și de a susține dezvoltarea comunităților, analiza de astăzi aduce un mesaj clar: România are resurse pentru modernizare, iar soluțiile depind de ritmul și coerența reformelor administrative.
Reforma aflată acum în discuție rămâne un subiect-cheie pentru începutul lui 2026, cu implicații directe asupra dezvoltării locale, echilibrului bugetar și funcționării eficiente a instituțiilor publice.
