Tatra 87 – mașina futuristă din anii ’30, prea avansată pentru vremea ei

RETRO AUTO. Puțini au auzit de Tatra 87. Și poate e mai bine așa. Pentru că unele comori trebuie descoperite, nu oferite pe tavă. Iar această mașină, construită în inima Europei în perioada interbelică, nu e doar o piesă de muzeu cu forme ciudate. E o mostră de geniu. Un manifest tehnologic ascuns într-o eră prea brutală ca să-i înțeleagă frumusețea.

Produsă între 1936 și 1950 de compania cehoslovacă Tatra, modelul 87 arată și azi ca un concept futuristic desenat într-un laborator secret. Caroseria sa sculptată aerodinamic, cu o coadă de rechin ce se arcuiește peste roata din spate, pare mai degrabă desprinsă dintr-un avion decât dintr-o mașină. Linia fluidă și închiderea farurilor în caroserie ofereau un coeficient aerodinamic de 0.36, ceea ce pentru vremea respectivă era pur și simplu ireal.

Sub acel design spectaculos pulsa un motor V8 răcit cu aer, montat în spate — o soluție tehnică extrem de rară și curajoasă pentru perioada respectivă. Avea 2.9 litri și 85 de cai putere, dar nu lăsa cifrele să te păcălească: mașina asta putea atinge lejer 160 km/h, iar stabilitatea la viteză mare o făcea deosebit de periculoasă pentru șoferii neexperimentați.

Interiorul era la fel de avansat. Tatra 87 venea cu suspensii independente, caroserie din aluminiu, direcție de o precizie fină și un confort pe care rivalii germani îl puteau doar visa. Părea făcută pentru elite. Și chiar era: ingineri, exploratori, diplomați și, da, spioni. A fost preferată de personalități care călătoreau mii de kilometri prin deșert sau prin Europa, tocmai pentru fiabilitatea ei și pentru aerul… neînțeles.

Iar aici începe partea întunecată a poveștii. Pentru că Tatra 87 a fost atât de bună încât a devenit periculoasă. Adolf Hitler a interzis ofițerilor SS să o mai conducă. Prea mulți dintre ei mureau în accidente, incapabili să controleze distribuția neobișnuită a greutății și reacțiile în viraj. Mașina ajunsese să aibă o reputație sinistră. Se spunea că „omoară oamenii nepotriviți”.

Dar povestea nu se oprește aici. Se zvonește că Ferdinand Porsche a fost profund influențat de Tatra atunci când a proiectat celebrul VW Beetle. Nu e doar zvon — în anii ’60, Volkswagen a fost obligat să plătească despăgubiri companiei Tatra pentru copierea unor brevete. Așadar, ceea ce lumea consideră azi un simbol german iconic își are de fapt rădăcinile într-o capodoperă cehă interzisă de regim.

Cu mai puțin de 3.000 de exemplare produse, Tatra 87 este azi o raritate absolută. În stare bună, valorează cât o vilă, dar nu banii sunt cei care o fac valoroasă. Ci povestea. O mașină prea elegantă pentru a fi înțeleasă, prea avansată pentru a fi acceptată, și prea periculoasă pentru a fi lăsată liberă.

Așa că data viitoare când vezi o mașină veche lucind timid într-un garaj prăfuit, întreabă-te dacă nu cumva e una din acele creaturi rare, uitate de lume și ascunse de istorie. Poate chiar o Tatra. Și atunci… să știi că te uiți nu la un automobil. Ci la o declarație de război împotriva banalului.