Tichetele de masă cresc la 50 de lei, dar salariul minim rămâne blocat la 4.050: Coaliția se clatină între promisiuni și presiuni europene
SOCIAL. În timp ce discuțiile din coaliția de guvernare se intensifică pe tema majorării salariului minim, Guvernul anunță o măsură cu impact imediat pentru angajați: valoarea tichetelor de masă va fi indexată de la 40 la 50 de lei. Decizia vine în urma unui consens între sindicate și patronate, anunț confirmat de ministrul Muncii, Florin Manole, care a transmis mesajul printr-o postare pe rețelele sociale.
„O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei”, a scris ministrul pe Facebook, precizând că măsura va fi inclusă în următoarea actualizare a cadrului legislativ privind beneficiile extrasalariale.
Premierul refuză majorarea salariului minim
În același timp, tensiunile din coaliție cresc. Premierul Ilie Bolojan se opune ferm majorării salariului minim brut pe economie de la 4.050 la 4.500 de lei, invocând motive de sustenabilitate bugetară și presiunea suplimentară asupra mediului privat, în special asupra companiilor mici.
„Orice creștere salarială trebuie să vină cu acoperire economică reală. Altfel, riscăm să destabilizăm mediul de afaceri și să afectăm competitivitatea”, ar fi declarat premierul în discuțiile interne din coaliție, potrivit surselor citate de Antena 3 CNN.
Pe de altă parte, PSD insistă că majorarea este obligatorie potrivit angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Neîndeplinirea acestei obligații ar putea atrage proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, ceea ce ar pune România într-o poziție dificilă în relația cu Bruxelles-ul.
Avertisment de la Comisia Europeană
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat că o parte dintre partenerii de guvernare au discutat inițial despre înghețarea salariului minim, însă poziția s-a schimbat după o intervenție directă din partea comisarului european Roxana Mânzatu, care a avertizat că o asemenea decizie ar contraveni obligațiilor asumate prin PNRR.
„Am avut discuție în coaliție și, de principiu, toată lumea a fost de acord. Între timp, inclusiv azi dimineață, am vorbit cu premierul Bolojan, dar comisarul european Roxana Mânzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu facem această majorare”, a declarat Grindeanu.
Potrivit surselor guvernamentale, Comisia Europeană a transmis deja un semnal clar: statele membre care nu implementează calendarul convenit privind creșterea salariului minim riscă să fie supuse procedurilor de sancționare și suspendare a unor plăți europene.
O decizie între economie și angajamente
Deși premierul Bolojan invocă presiunea asupra mediului privat, sindicaliștii atrag atenția că puterea de cumpărare a angajaților s-a erodat semnificativ în ultimul an, iar o nouă amânare a majorării salariului minim ar agrava situația familiilor cu venituri reduse.
„Tichetele de masă sunt o măsură pozitivă, dar nu pot compensa lipsa unei creșteri reale a veniturilor. Inflația a mușcat serios din salarii, iar oamenii simt asta în fiecare zi”, spun reprezentanții confederațiilor sindicale.
În același timp, patronatele recunosc că o parte dintre companiile mici ar resimți creșterea costurilor, dar consideră că un plan etapizat de majorare ar fi o soluție rezonabilă.
Un compromis în așteptare
Guvernul pare prins între nevoia de echilibru fiscal și presiunile politice și sociale de a respecta angajamentele asumate prin PNRR. În timp ce PSD insistă pentru aplicarea majorării la începutul anului viitor, premierul Bolojan cere o analiză suplimentară privind impactul bugetar.
Pentru moment, singura măsură concretă cu efect imediat asupra angajaților rămâne creșterea valorii tichetelor de masă la 50 de lei, o decizie care aduce un ușor respiro, dar nu rezolvă problema fundamentală a salariilor mici și a decalajului tot mai mare dintre România și media europeană.
Tichetele cresc, dar salariile stagnează — un nou episod al echilibrului fragil dintre promisiunile sociale și realitățile economice care definesc politica românească din ultimii ani.
