Tradițiile Anului Nou în România: plugușorul, sorcova și legendele vesele

TRADIȚII. În comunitatea românească, sărbătoarea Anului Nou aduce în prim-plan tradiții străvechi, precum colindatul cu Plugușorul și Sorcova, însoțite de jocuri mimice și măști. Aceste obiceiuri, precreștine în origini, au evoluat în timp și au devenit parte integrantă a sărbătoririi noului început.

Plugușorul și Sorcova, cu rădăcini în perioada înnoirii anului, nu au nicio legătură cu aspectele religioase ale Crăciunului, conform crestinortodox.ro. Sorcova, cântată cu veselie, are la bază obiceiuri antice, precum colindatul cu ramuri de măslin sau mlădiță înflorită de măr.

Cuvântul “sorcovă” provine din bulgărescul “surov,” însemnând verde-fraged, iar tradiția de a bate umărul unei persoane de trei ori cu sorcova, pentru aducerea norocului și sănătății în noul an, este păstrată încă din vremuri străvechi.

Legendele asociate cu Sorcova includ povestea Sfântului Vasile, care a primit prima zi a anului de la Dumnezeu și a creat obiceiul sorcovitului pentru a aduce bucurie și veselie. Alte legende povestesc despre binecuvântarea zilei de Anul Nou și colindatul cu urături la ferestre.

Procesul de confecționare a sorcovei implică decorarea unei nuiele cu flori, hârtie colorată sau ciucuri, făcându-se din hârtie creponată și bucată de sârmă.

În dimineața de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă cu sorcova veselă, rostind urări pline de poezie și optimism. Tradiția specifică copiilor este justificată de puritatea lor, iar credința populară spune că urările lor se împlinesc mai repede.

Astfel, Anul Nou în comunitatea românească este marcat de aceste tradiții pline de culoare și semnificație, menite să aducă noroc și bucurie pentru tot noul an care se deschide înainte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare