Trump reînvie controversele legate de retragerea din NATO
POITICĂ EXTERNĂ. Donald Trump a reluat ideea controversată de a retrage Statele Unite din NATO, în cazul în care aliații nu își respectă obligațiile financiare. Afirmațiile sale, făcute în cadrul unui interviu acordat NBC, au reaprins îngrijorările privind viitorul Alianței Nord-Atlantice și stabilitatea securității globale. Acest scenariu ar putea avea implicații majore atât pentru echilibrul de putere internațional, cât și pentru apărarea Europei.
În interviu, Trump a declarat că ar rămâne în NATO doar dacă aliații „își plătesc facturile” și tratează Statele Unite „corect”. Președintele ales a subliniat că este crucial ca țările membre să își respecte angajamentul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform prevederilor Tratatului NATO. Mai recent, Trump a sugerat chiar o creștere a acestui procent la 3% din PIB, pentru a compensa anii de contribuții insuficiente și pentru a răspunde amenințărilor din ce în ce mai mari.
O eventuală retragere a Statelor Unite din NATO ar avea consecințe devastatoare pentru stabilitatea și securitatea Europei. SUA reprezintă cea mai mare forță militară și economică din cadrul Alianței, iar contribuțiile sale financiare și logistice sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a NATO. Fără sprijinul american, țările europene ar trebui să facă față provocărilor semnificative în materie de apărare colectivă.
Experții în domeniul apărării avertizează că, deși Trump nu ar trebui neapărat să retragă formal SUA din NATO pentru a destabiliza alianța, simpla reducere a sprijinului american sau subminarea angajamentelor asumate ar fi suficiente pentru a crea incertitudine și a afecta coeziunea Alianței. În acest context, statele europene s-ar putea vedea nevoite să-și crească rapid cheltuielile pentru apărare și să consolideze relațiile bilaterale pentru a compensa retragerea SUA, ceea ce ar putea duce la o fragmentare mai mare în politica de securitate europeană.
Retragerea Statelor Unite din NATO ar putea avea implicații serioase și pentru Ucraina. Trump a indicat că, în cazul în care va reveni la Casa Albă, Ucraina ar trebui să se aștepte la o reducere a ajutorului militar american. O diminuare a sprijinului ar putea forța Ucraina să accepte condiții de pace nefavorabile în conflictul cu Rusia, iar lipsa sprijinului SUA ar slăbi capacitatea NATO de a răspunde amenințărilor rusești și de a proteja statele membre de pe flancul estic al Alianței, precum Polonia și țările baltice. Această situație ar putea provoca o cursă a înarmării și ar intensifica tensiunile regionale.
În concluzie, deși declarațiile lui Trump nu constituie o decizie finală, ele reflectă o viziune care pune sub semnul întrebării solidaritatea alianței vechi de 75 de ani. Paradoxal, NATO a fost construită pe principiul apărării colective, iar orice îndoială privitoare la angajamentul SUA subminează fundația acestei alianțe. În fața acestor provocări, liderii europeni ar putea fi nevoiți să reevalueze strategiile de apărare și să exploreze soluții pentru a reduce dependența de sprijinul american, inclusiv prin întărirea Inițiativei Europene de Apărare.
Astfel, un eventual scenariu în care Statele Unite s-ar retrage din NATO ar reprezenta o schimbare geopolitică majoră, cu efecte imediate asupra securității globale și a stabilității alianței transatlantice.
