Ucraina modifică lista limbilor protejate, excluzând limba rusă și „moldovenească”, în timp ce româna rămâne protejată
UCRAINA. Guvernul Ucrainei a transmis spre aprobare Radei Supreme un proiect de lege care aduce schimbări semnificative în lista limbilor protejate conform Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Aceste modificări reflectă o nouă abordare a politicii lingvistice a țării, în contextul actualelor tensiuni geopolitice și a procesului de apropiere de Uniunea Europeană.
Schimbări și actualizări legislative
Proiectul de lege, aprobat deja de Executiv, urmărește actualizarea traducerii oficiale a Cartei, adoptată în 1996, și are ca scop alinierea legislației ucrainene la standardele europene. Conform noii propuneri, lista limbilor beneficiare de drepturi speciale include limbile belarusă, bulgară, găgăuză, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, polonă, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică.
Excluderea limbii ruse și „moldovenești”
Unul dintre cele mai importante aspecte ale măsurii îl reprezintă eliminarea limbii ruse și a „limbii moldovenești” din lista limbilor protejate. Prin această decizie, autoritățile de la Kiev își doresc să marcheze clar distanța față de influența culturală și politică rusă, într-un moment de intensificare a tensiunilor din regiune, în contextul războiului ruso-ucrainean. În plus, înlocuirea termenului „limbă evreiască” cu simpla formulare „ebraică” reflectă o actualizare lingvistică și istorică a documentului.
Protecție pentru minoritățile naționale
Deși limbile rusă și moldovenească nu vor mai fi recunoscute oficial ca limbi protejate, pentru celelalte limbi din listă se menține sprijinul instituțional pentru educație, mass-media și servicii publice în limba maternă, acolo unde comunitățile respective sunt semnificative. În Ucraina trăiește o comunitate importantă de români, estimată la aproximativ 400.000 de persoane, concentrată în regiunea Cernăuți și în zonele din Basarabia și Maramureș.
Context geopolitic și aliniere la standardele UE
Decizia autorităților ucrainene are și o componentă simbolică și geopolitică. În contextul războiului și al apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană, astfel de măsuri legislative apar ca parte a procesului de aliniere la standardele UE în domeniul drepturilor minorităților și protecției culturale. Recunoașterea limbii române ca limbă protejată, conform deciziilor anterioare și în acord cu Guvernul României, reprezintă un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale.
Implicații și perspective
Modificările din legislație confirmă o tendință de redefinire a identității lingvistice a Ucrainei, în contextul conflictului și al aspirațiilor euro-atlantice. În același timp, acestea evidențiază efortul autorităților de a distinge de influența rusească și de a crea o imagine de stat modern și european, ce recunoaște și protejează diversitatea minorităților, în limita cadrelor europene.
