Utilizarea intensă a rețelelor sociale poate afecta memoria, vocabularul și dezvoltarea cognitivă a adolescenților
SĂNĂTATE. O cercetare amplă publicată în jurnalul medical JAMA aduce în prim-plan o realitate îngrijorătoare legată de modul în care adolescenții folosesc rețelele sociale. Studiul, care a monitorizat peste 6.500 de tineri cu vârste între 9 și 13 ani, arată că utilizarea intensă a platformelor digitale este asociată cu scăderi semnificative ale performanțelor cognitive, în special în ceea ce privește memoria, vocabularul și lectura orală.
Diferența majoră față de alte tipuri de consum digital — cum ar fi vizionarea pasivă de videoclipuri — este gradul ridicat de implicare mentală pe care rețelele sociale îl solicită. Fiecare postare, notificare sau interacțiune cere o reacție rapidă, transformând experiența într-o succesiune neîntreruptă de micro-decizii. Cercetătorii descriu acest tip de utilizare ca pe un „maraton cognitiv”, care epuizează resursele mentale ale unui creier aflat încă în formare.
Studiul a analizat comportamentul digital al adolescenților în trei etape, pe parcursul mai multor ani, folosind datele din proiectul ABCD — una dintre cele mai vaste inițiative de monitorizare a dezvoltării creierului. Tinerii au fost împărțiți în trei categorii: utilizatori ocazionali, utilizatori moderați și utilizatori intensivi ai rețelelor sociale.
Rezultatele sunt clare: cei 5,8% dintre adolescenți care petrec cel mai mult timp online au obținut constant cele mai slabe scoruri la testele cognitive, comparativ cu cei care folosesc rar rețelele sociale. Grupul majoritar, alcătuit din peste jumătate dintre participanți, a înregistrat cele mai bune rezultate, indicând o relație evidentă între expunerea intensă la social media și diminuarea abilităților cognitive.
Impactul este accentuat de timpul total petrecut în fața ecranelor. Un preadolescent stă în medie cinci ore și jumătate pe zi folosind dispozitive digitale, în afara activităților educaționale. O mare parte din acest timp este petrecută pe platformele sociale, ceea ce menține sistemul atențional într-o stare permanentă de alertă. Această suprasolicitare poate reduce resursele cognitive necesare pentru dezvoltarea limbajului și procesarea complexă a informațiilor, afectând astfel vocabularul și memoria pe termen lung.
Cercetătorii subliniază totuși că studiul evidențiază o corelație, nu o cauzalitate strictă. Este posibil ca tinerii cu dificultăți cognitive preexistente să fie mai atrași de rețelele sociale sau ca ambele comportamente să aibă factori comuni care le influențează. Totuși, semnalul tras de comunitatea științifică este unul ferm: utilizarea excesivă a social media reprezintă o intervenție majoră în dezvoltarea creierului adolescentului și necesită atenție sporită din partea părinților, educatorilor și autorităților.
Concluziile studiului susțin necesitatea unor reguli mai stricte privind accesul copiilor la rețelele sociale și a unei înțelegeri mai profunde a modului în care aceste platforme afectează dezvoltarea neurocognitivă. Într-o perioadă critică pentru formarea abilităților intelectuale, timpul petrecut online nu mai poate fi considerat un simplu divertisment, ci un factor cu impact major asupra evoluției cognitive a tinerilor.
