Vicepremierul Tanczos Barna cere responsabilitate și demisii după criza apei din Prahova și Dâmbovița. Critici dure privind numirile politice în companii vitale
GUVERN. Criza apei potabile care afectează de aproape o săptămână peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița a deschis un nou front de discuție la nivel guvernamental. Vicepremierul Tanczos Barna a transmis un mesaj ferm privind necesitatea asumării responsabilității și eliminării practicilor nocive din sistemul companiilor publice de utilități, criticând dur numirea persoanelor nepotrivite în funcții de conducere.
„Câteodată, am impresia că Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des şi ajunge la companii care sunt companii vitale din punct de vedere energetic, din punct de vedere furnizare de apă sau din punct de vedere economic pentru anumite regiuni”, a declarat vicepremierul, subliniind astfel riscurile generate de numirile politice în instituții esențiale pentru funcționarea comunităților.
Tanczos Barna a criticat în termeni duri situația din Prahova, unde existența unei companii intermediare complică lanțul de responsabilități și îngreunează procesul de furnizare a apei. Oficialul a sugerat un model administrativ folosit în alte județe, în care companiile de apă se află direct în subordinea consiliilor județene, eliminând astfel factorii intermediari și reducând riscul de disfuncționalități.
Vicepremierul a insistat asupra necesității ca aceste companii să fie conduse de specialiști cu experiență vastă în sectorul apei potabile. „Dacă mergem în celelalte judeţe din ţară, cei care conduc acele companii lucrează în domeniu de zeci de ani de zile și au experiență, știu cum se oferă aceste servicii”, a declarat el în cadrul intervenției de la TVR INFO. El a subliniat că numirile politice au contribuit la declanșarea situației actuale și că practica trebuie revizuită urgent pentru a preveni repetarea unor astfel de crize.
În privința tensiunilor politice generate de situație, Tanczos Barna a transmis un mesaj de calm și responsabilitate, afirmând că acuzațiile reciproce nu ajută la rezolvarea problemelor și că prioritare trebuie să fie soluțiile concrete. „Cearta politică, acum, nu ajută. Asumarea trebuie să fie asumare și la nivel politic, dar nu cred că ne ajută în momentul de față”, a spus vicepremierul, cerând ca energiile să fie canalizate spre normalizarea alimentării cu apă.
Situația din Prahova și Dâmbovița a fost provocată de lucrări hidrotehnice programate la barajul Paltinu, agravate de fenomene hidrologice extreme care au deteriorat semnificativ calitatea apei brute. În lipsa unor parametri adecvați pentru tratare, furnizarea apei potabile a fost oprită în cele 13 localități afectate.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a intervenit miercuri dimineață, dispunând utilizarea rezervelor de apă ale statului pentru a sprijini populația, măsură gestionată de IGSU. Autoritățile estimează că alimentarea normală ar putea fi reluată abia săptămâna viitoare.
În același context, Bogdan Chițescu, directorul Exploatare Sistem Zonal Prahova, a declarat pentru Libertatea că ministrul Mediului ar fi făcut presiuni pentru introducerea apei menajere în conducte pentru utilizarea la toaletă, însă el și Direcția de Sănătate Publică s-au opus, invocând riscurile majore pentru sănătatea populației.
Declarațiile vicepremierului, coroborate cu intervențiile de urgență ale autorităților, evidențiază necesitatea unei reforme profunde în companiile de utilități publice, unde criteriile profesionale și responsabilitatea instituțională trebuie să prevaleze asupra intereselor politice. Criza apei din Prahova și Dâmbovița devine astfel nu doar o problemă de infrastructură, ci și un semnal de alarmă cu privire la modul în care sunt administrate serviciile esențiale ale statului.
