Vinerea Mare, ziua răstignirii și îngropării Domnului. Tradiții și semnificații din Săptămâna Patimilor
SĂRBĂTOARE. Astăzi, creștinii ortodocși prăznuiesc Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Paștilor – ziua în care a fost răstignit și a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, pentru mântuirea lumii. Este o zi de profund doliu pentru întreaga creștinătate, o zi de post negru și reculegere.
Biserica ne amintește în această zi de Patimile Mântuitorului, care a fost batjocorit, scuipat, biciuit și răstignit între doi tâlhari. Totodată, este pomenit și tâlharul care, mărturisindu-și păcatele, a primit făgăduința Raiului.
În Miercurea Mare, au fost oficiate primele Denii, slujbe speciale ale Săptămânii Patimilor, iar în Joia Mare, creștinii au comemorat Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină – în cadrul căreia s-a instituit Taina Împărtășaniei – dar și rugăciunea din Grădina Ghetsimani și trădarea lui Iuda.
Vinerea Mare este o zi fără Liturghie, de post aspru, în care nu se consumă alimente și nu se bea decât apă. Se spune că acest post are puterea de a curăța sufletul și trupul. În această zi, creștinii participă la Denia Prohodului Domnului, slujba care simbolizează tânguirea pentru moartea lui Hristos, înainte de marea bucurie a Învierii.
Sfântul Epitaf – icoana ce îl reprezintă pe Iisus întins în mormânt – este purtat în procesiune în jurul bisericii de trei ori, în amintirea celor trei zile petrecute în mormânt. După procesiune, Epitaflul este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde va rămâne până la Înălțare. Această așezare simbolizează punerea în mormânt a Domnului.
Conform tradiției, credincioșii trec pe sub masa pe care este așezat Epitaflul, ca semn de smerenie și curățire sufletească. Se spune că acest gest aduce sănătate, protecție și binecuvântare întregul an.
Unii merg desculți prin roua dimineții, pentru a fi sănătoși, iar alții se scufundă în apă rece de trei ori, ca simbol al purificării. De asemenea, există credința că, dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor, iar dacă este secetă, va fi un an sărac.
După Denie, femeile merg la cimitire, aprind lumânări și își jelesc morții, iar florile de pe Sfântul Epitaf sunt luate acasă, fiind considerate tămăduitoare. În trecut, credincioșii aprindeau lumânările la sfârșitul slujbei, înconjurau casa cu ele și le păstrau pentru vremuri de încercare.
La Catedrala Patriarhală din București, Deniile au început duminică, 13 aprilie, iar în Joia Mare, a fost oficiată Denia celor 12 Evanghelii, ce descriu arestarea, judecarea și răstignirea lui Hristos. În cadrul acestei slujbe a fost așezată spre închinare Sfânta Cruce.
În Vinerea Mare, la ora 10:00, este oficiată Vecernia specială, în cadrul căreia Epitaflul este așezat înaintea Sfintei Cruci. Seara, de la ora 17:00, în timpul Deniei, se intonează Prohodul Domnului, în trei stări, urmat de procesiunea cu Epitaflul în jurul Catedralei.
