Vishingul domină fraudele cibernetice în România. Patru din zece incidente raportate sunt înșelătorii telefonice
FRAUDE CIBERNETICE. Înșelătoriile prin apeluri telefonice au devenit cea mai răspândită metodă de fraudă cibernetică din România. Potrivit Directoratului Național de Securitate Cibernetică, vishingul a reprezentat 42% din toate incidentele raportate în prima jumătate a anului 2026.
Fraudele de tip vishing, în care infractorii încearcă să obțină bani sau date personale prin apeluri telefonice, reprezintă principala amenințare cibernetică pentru români în 2026. Datele prezentate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) arată că această metodă a generat 42% din totalul incidentelor raportate în primele șase luni ale anului.
Pe următoarele locuri se află atacurile de tip phishing, realizate prin e-mail sau mesaje cu linkuri către site-uri false, care reprezintă 14% din cazuri, și smishingul – fraudele prin SMS –, cu 13%.
Potrivit DNSC și Poliției Române, în primele șase luni din 2026 au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale privind infracțiuni informatice și atacuri asupra sistemelor informatice. În același timp, numărul dosarelor aflate în lucru a crescut de la aproximativ 67.000 la începutul anului la 72.000 la sfârșitul lunii iunie.
Specialiștii atrag atenția că metodele folosite de infractorii cibernetici au devenit tot mai sofisticate, inclusiv prin utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială. Totuși, cele mai multe atacuri continuă să se bazeze pe inginerie socială, prin care victimele sunt manipulate să ofere date bancare, parole sau să instaleze aplicații malițioase.
Potrivit lui Mihai Rotariu, reprezentant al DNSC, aproape toate tentativele de fraudă au trei elemente comune: emoția, prin care este provocată panica sau entuziasmul victimei, urgența, care împiedică verificarea informațiilor, și solicitarea de date personale sau financiare.
În cadrul evenimentului ING Safe Talks a fost prezentat și primul studiu național privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani. Rezultatele arată că șase din zece respondenți au fost expuși cel puțin unei tentative de fraudă cibernetică.
Cele mai cunoscute metode sunt apelurile sau mesajele false care pretind că provin de la bănci sau instituții publice, urmate de mesajele de tip phishing și ofertele comerciale cu prețuri nerealist de mici. Tot mai frecvente sunt și solicitările de bani primite prin aplicații precum WhatsApp, Facebook sau TikTok, precum și promisiunile de câștiguri rapide prin investiții fictive.
Pentru reducerea riscului de fraudă, DNSC recomandă cetățenilor să nu acceseze linkuri primite din surse necunoscute, să nu instaleze aplicații la solicitarea unor persoane care pretind că reprezintă bănci sau platforme de investiții, să verifice întotdeauna autenticitatea site-urilor înainte de introducerea datelor bancare și să contacteze direct banca în cazul oricărei suspiciuni. Prevenția și educația digitală rămân, potrivit specialiștilor, cele mai eficiente metode de protecție împotriva fraudelor cibernetice.
