Visul nerealizat al României: autostrada Soarelui și istoria unei construcții neterminate

INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ. Autostrada care ar fi trebuit să devină cea mai lungă din România a fost un proiect ambițios început în anii ’80, dar care nu a fost finalizat nici până în prezent. Deși autoritățile comuniste erau optimiste în privința implementării sale, realitatea a fost mult mai complexă. Până în 1990, doar 17 kilometri din Autostrada Soarelui (Fetești – Cernavodă) au fost inaugurați, lăsând în urmă un vis nerealizat pentru infrastructura rutieră a țării.
Începuturile acestui proiect se leagă de succesul primei autostrăzi din România, A1, care a fost inaugurată în 1972, stabilind astfel un precedent pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Inspirat de acest succes, regimul comunist a lansat la sfârșitul anilor ’60 un plan ambitios de construirea a 3.200 de kilometri de autostrăzi menite să lege toate regiunile istorice ale României. Cu toate acestea, din păcate, niciuna dintre aceste autostrăzi nu a fost finalizată în perioada comunistă.
În 1982, autoritățile au anunțat un alt proiect grandios, cunoscut sub numele de TEM (Autostrada Transeuropeană), care promitea să conecteze 10 țări, inclusiv România. Tronsonul TEM ar fi trebuit să măsoare 870 de kilometri în România, străbătând 11 județe, cu punctul de intrare în localitatea Nădlac și continuând prin cele mai importante orașe, precum Lugoj, Craiova, București și Constanța.
Proiectul includea detalii tehnice pentru o autostradă cu două benzi, dar acest plan ambițios s-a lovit de realitatea neospitalieră a economică și logistică a vremii. Întreaga speranță a regimului comunist era ca tronsonul București – Constanța să fie finalizat până în 1990, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Norocul a fost de partea tronsonului Fetești – Cernavodă, care a fost finalizat în 1987, însă restul drumului a fost realizat mult mai târziu.
După 1990, planurile inițiale s-au schimbat drastic, iar un nou program a fost adoptat pentru construcția a 1.000 de kilometri de autostrăzi între 1992 și 2002. În această perioadă, România a construit doar 380 de kilometri de autostrăzi importante, inclusiv București – Pitești și Fetești – Constanța.
Astăzi, România continuă să investească în construcția și modernizarea autostrăzilor, cu proiecte semnificative precum Autostrada A6 între București și Lugoj, precum și planuri pentru un drum expres între Filiași și Târgu Jiu. Însă, în ciuda acestor inițiative, multe dintre promisiunile de autostrăzi din perioada comunistă rămân nerealizate, iar dezvoltarea rețelei de infrastructură rutieră se confruntă cu dificultăți din cauza problemelor administrative și financiare.
Astfel, visul unei autostrăzi complete și funcționale rămâne un subiect de discuție, evidențiind provocările cu care se confruntă România în eforturile sale de modernizare a infrastructurii rutiere și de integrare în peisajul european.