Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România
ANIVERSARE. Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri traci, geți și daci și se aseamănă cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, desigur cu deosebirile care constau în amănunte decorative și colorit. În decursul istoriei, structura și evoluția costumului popular românesc și-a păstrat nealterate caracteristicile esențiale.
Pornind de la realizări artistice făcute cu materii prime produse în gospodăriile țăranilor, portul popular românesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogată măiestrie a țăranului român, atât în ornarea țesăturilor și a broderiilor, cât și în obținerea culorilor vegetale. Portul popular se diferențiază în funcție de anotimp, ocazii festive, vârstă și sex, adaptându-se ocupațiilor specifice fiecărei zone.
De remarcat că în România se întâlnesc 112 tipuri de costume populare, Banatul deținând supremația cu 12 dintre ele, iar zona Caraş-Severin cu 5. La sfârșitul clasamentului se află Clisura Dunării, interferenţa dintre zona Banatului Montan şi Defileul Dunării, unde exista doar un singur tip de costum popular.
Ce spune istoria despre portul nostru popular?
Potrivit documentelor existente portul popular românesc datează încă din secolele IX-X, dar mărturii numeroase scot în evidență acest lucru abia în secolul al XIV-lea. Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc apare în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din piele de oaie pe cap.
*
Costumul popular tradiţional este cel mai bun ambasador al României. Frumoasele piese vestimentare care compun portul nostru au adus României şi două recorduri mondiale, unul pentru cea mai mare mulțime de oameni îmbrăcați în costume populare, adunați în același loc şi încă unul, înregistrat în Guiness Book drept cel mai mare dans tradițional românesc.
La 16 mai 2018, an Centenar pentru România, Primăria din Bruxelles a dispus ca statueta Manneken Pis, una dintre cele mai importante atracţii turistice ale capitalei Belgiei dar și simbolul acesteia, să fie îmbrăcată în costum naţional românesc, respectiv în cel de căluşar, în vederea celebrării unicităţii tradiţiilor româneşti.
