141 de ani de la premiera primei operete românești: “Crai nou”, de Ciprian Porumbescu
CULTURĂ. Marele compozitor Ciprian Porumbescu s-a născut pe 14 octombrie 1853 la Şipotele Sucevei ca fiu al preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Gołęmbiowski, acesta din urmă îşi schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881. Cu sănătatea şubredă, abia scăpat din puşcăria din Bucovina, unde a fost întemniţat din motive politice, Ciprian Porumbescu se hotărăşte să se mute la Braşov. În 17 octombrie 1881 este acceptat ca „profesor de cântări” la liceul ortodox din Braşov. Nu întâmplător a vrut să lucreze ca profesor la oraşul de la poalele Tâmpei. Părinţii săi au colaborat ani de-a rândul la „Gazeta de Transilvania“ şi au fost prieteni buni cu familia Mureşianu.
Visul de a crea o operetă românească a fost amplificat pe când studia în capitala valsului și viziona acolo spectacole de prestigiu. În cei doi ani, cât a stat la Viena, Ciprian Porumbescu a venit în contact direct cu opereta europeană, cultivată de Strauss, Suppe, Planquette etc. și și-a însușit, în manieră proprie, trăsăturile acestei specii muzicale.
În seara zilei de 27 februarie 1882, în sala festivă a Gimnaziul român din Brașov, a avut loc prima reprezentaţie a primei operete româneşti „Crai Nou”. Sala era tixită de lume. Toţi intelectualii români din Braşov au vrut să asiste la eveniment. Succesul premierei a determinat reluarea spectacolului în aceeaşi sală şi la 28 februarie şi 14 martie 1882. La reprezentaţia din 14 martie, spectacolul s-a încheiat cu piesa lui Vasile Alecsandri, „Rămăşagul”, iar orchestra a încheiat, sub bagheta lui Ciprian Porumbescu cu „Hora Braşovului”. Această horă e una din compoziţiile sale din perioada braşoveană, alături de marşul „Pe-al nostru steag e scris Unire”, ale cărui versuri aparţin profesorului Andrei Bârseanu.
Spectacolul musical-dramatic “a fost primit cu vânzarea totală a biletelor şi cu multe aplauze. La aceste aplauze nu a putut contribui numai simpatia naţională, ci mai ales compoziţia.
