16 septembrie – Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon. „Acțiune globală pentru o planetă mai răcoroasă”, tema anului 2026
EVENIMENTUL ZILEI. În fiecare an, la 16 septembrie, este marcată Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon, un moment dedicat cooperării mondiale pentru protejarea atmosferei și limitarea efectelor schimbărilor climatice. Tema stabilită pentru anul 2026 este „Acțiune globală pentru o planetă mai răcoroasă”.
Tema din acest an marchează împlinirea unui deceniu de la adoptarea Amendamentului de la Kigali la Protocolul de la Montreal. Documentul urmărește reducerea treptată a hidrofluorocarburilor, cunoscute sub denumirea de HFC, gaze utilizate în instalațiile frigorifice și de climatizare, care nu distrug în mod direct stratul de ozon, dar contribuie puternic la încălzirea globală.
Stratul de ozon se află în principal în stratosferă, la altitudini cuprinse aproximativ între 10 și 40 de kilometri, și are un rol esențial pentru existența vieții. Acesta absoarbe o parte importantă a radiațiilor ultraviolete periculoase provenite de la Soare, reducând riscul apariției cancerului de piele, a afecțiunilor oculare și a deteriorării ecosistemelor.
În anii 1970 și 1980, cercetătorii au constatat că anumite substanțe produse de om, în special clorofluorocarburile folosite în frigidere, aparate de aer condiționat, spray-uri și procese industriale, contribuiau la degradarea stratului de ozon. Descoperirea „găurii” de deasupra Antarcticii a transformat problema într-una dintre cele mai importante amenințări de mediu ale perioadei.
Răspunsul comunității internaționale a venit prin Protocolul de la Montreal, semnat la 16 septembrie 1987. Acordul a stabilit eliminarea treptată a substanțelor care distrug ozonul și a devenit primul tratat din istoria Organizației Națiunilor Unite ratificat universal.
Pentru a marca data semnării documentului, Adunarea Generală a ONU a proclamat, în 1994, ziua de 16 septembrie drept Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon.
Protocolul de la Montreal este considerat unul dintre cele mai eficiente acorduri internaționale de mediu. Aproape 100 de substanțe periculoase au fost supuse unor restricții, iar oamenii de știință au constatat că stratul de ozon se află pe drumul către recuperare. Rezultatele demonstrează că măsurile coordonate la nivel mondial pot produce schimbări reale atunci când statele, industria și comunitatea științifică acționează împreună.
În 2026, atenția se îndreaptă și către accesul la sisteme eficiente și mai puțin poluante de răcire. Pe măsură ce temperaturile cresc, aerul condiționat și refrigerarea devin tot mai importante pentru sănătatea populației, păstrarea alimentelor și funcționarea economiei. Soluția nu este renunțarea la răcire, ci folosirea unor tehnologii eficiente energetic și a unor agenți frigorifici cu efect redus asupra climei.
Potrivit ONU, aplicarea integrală a Amendamentului de la Kigali ar putea evita o încălzire globală de până la 0,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Beneficiile ar putea fi chiar mai mari dacă reducerea HFC-urilor va fi însoțită de creșterea eficienței energetice a sistemelor de climatizare și refrigerare.
Mesajul zilei de 16 septembrie este unul optimist, dar și responsabil: refacerea stratului de ozon dovedește că planeta poate fi protejată prin decizii comune, reguli respectate și tehnologii mai curate. Succesul obținut până acum trebuie continuat, deoarece revenirea la utilizarea necontrolată a substanțelor periculoase ar putea pierde progresele realizate în ultimele decenii.
