Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare: Tradiții și obiceiuri. Ce ritualuri urmează fetele nemăritate în această zi
SĂRBĂTOARE. Creștinii sărbătoresc astăzi Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și ca Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Maica Domnului este considerată și ocrotitoarea marinarilor. Ziua este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, care se păstrează încă în multe zone ale țării.
Respectul profund acordat Maicii Domnului în credința ortodoxă este reflectat în numărul mare de sărbători dedicate acesteia. Spre deosebire de ceilalți sfinți, care sunt pomeniți, de obicei, o singură dată pe an, în ziua adormirii lor, Sfânta Fecioară Maria este prăznuită în mod special de mai multe ori pe parcursul anului bisericesc. Sărbătorile închinate ei cinstesc nu doar adormirea sau trecerea ei la cele veșnice, ci și nașterea, precum și anumite minuni atribuite puterii sale după plecarea din această lume.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare dedicată Sfintei Fecioare Maria, deși primele mărturii despre existența ei datează doar din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a început să se dezvolte semnificativ, mai ales după Sinodul IV Ecumenic. Acesta a stabilit că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, fapt care a impulsionat dezvoltarea cultului ei.
Sărbătoarea își are originile, probabil, în Ierusalim, unde se păstrează până astăzi mormântul Maicii Domnului și biserica ridicată pe acest loc, în apropierea Grădinii Ghetsimani. În spatele mormântului se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
Se crede că împăratul bizantin Mauriciu (528-603) a fost cel care a generalizat această sărbătoare în Răsărit, fixând data de 15 august ca zi oficială de prăznuire. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată puțin mai târziu, în timpul Papei Teodor I (642-649), care a stabilit și el data de 15 august pentru celebrarea Adormirii Maicii Domnului.
În Transilvania, există tradiția ca femeile căsătorite să ducă la biserică, în dimineața zilei de 15 august, fructe precum struguri și prune, care sunt sfințite de preoți și împărțite credincioșilor. Fetele nemăritate culeg flori din grădină și le duc la biserică, așezându-le la icoane, crezând că astfel familiile lor vor fi ferite de boli și necazuri.
De asemenea, femeile însărcinate se roagă în această zi la Maica Domnului, cerându-i protecție pe durata sarcinii și ajutor pentru a naște copii sănătoși. Tradiția include și cinstirea celor trecuți din viață, prin tămâierea mormintelor în dimineața zilei de 15 august.
