AFIR reduce riscul de dezangajare și accelerează implementarea fondurilor europene: agricultura rămâne sectorul cu cea mai bună absorbție din România
AGRICULTURĂ. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) intenționează să dezangajeze exclusiv sumele asociate beneficiarilor care nu au respectat condițiile necesare pentru obținerea finanțărilor europene sau proiectelor imposibil de finalizat din motive independente de instituție. Declarația a fost făcută luni de directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, în cadrul lansării celei de-a doua ediții a lucrării „Carta Albă a Agriculturii din România”, eveniment organizat de IMM România.
Chesnoiu a explicat că la momentul revenirii sale la conducerea AFIR, în luna decembrie, riscul de dezangajare în programul 2014–2020 se ridica la aproape 1,2 miliarde de euro, însă în prezent diferența s-a redus semnificativ datorită măsurilor adoptate și accelerării proceselor interne.
„Avem niște situații extrem de complicate și termene foarte strânse. Dacă în decembrie aveam un risc de dezangajare de aproape 1,2 miliarde de euro, acum ecartul acesta s-a redus. Încercăm să dezangajăm doar sumele care țin de beneficiari sau imposibilitatea finalizării unor proiecte care nu țin de noi. La nivel instituțional am luat toate deciziile necesare pentru accelerarea implementării și chiar cred că fermierii români merită fiecare bănuț, iar România are nevoie de acești bani”, a subliniat șeful AFIR.
Oficialul a evidențiat faptul că agricultura este sectorul cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene din România, performanță care se datorează atât experienței acumulate, cât și colaborării constante dintre instituție și beneficiari.
„Suntem sectorul unde absorbția este la cel mai înalt nivel procentual. Beneficiarii au învățat exact cum să implementeze proiectele, iar dialogul permanent pe care îl purtăm face diferența. Sigur, există dificultăți, dar încercăm să le eliminăm și să limităm efectele negative, cu speranța că Politica Agricolă post-2027 va ține cont de nevoile fiecărui stat membru”, a declarat Chesnoiu.
Acesta a punctat și diferențele structurale dintre agricultura României și cea din statele vestice, subliniind nevoia de investiții continue și de timp pentru recuperarea decalajului istoric.
„Să fim realiști: avem o agricultură modernă de aproximativ 35 de ani. În anii ’90–2000 am schimbat modelul agricol și încă recuperăm un decalaj important față de Vest, care necesită atât investiții consistente, cât și răbdare”, a adăugat directorul AFIR.
Ediția a doua a „Cartei Albe a Agriculturii”, lansată de IMM România, își propune să ofere o evaluare detaliată a situației sectorului agricol și să identifice principalele provocări și oportunități pentru următorii ani, într-un moment în care agricultura se află în centrul dezbaterilor europene privind reziliența, sustenabilitatea și securitatea alimentară.
Declarațiile lui Adrian Chesnoiu reafirmă rolul strategic al agriculturii în economia națională și importanța unei gestionări eficiente a fondurilor europene, crucială pentru modernizarea mediului rural și dezvoltarea competitivă a fermierilor români.
