Amânarea legii salarizării unice și impactul asupra investițiilor medicale în România
SOCIAL. Recent, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că România va propune Comisiei Europene amânarea unor jaloane importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv legea salarizării unice și proiectele de investiții în domeniul medical. Decizia vine în contextul necesității de a restructura cererea de plată numărul patru, programată pentru luna iunie, din care depinde obținerea unor fonduri esențiale.
Contextul amânărilor
Legea salarizării unice, o reformă așteptată cu interes, vizează stabilirea unor salarii echitabile pentru angajații din sectorul public, dar Boloș a precizat că implementarea acesteia este dificilă din punct de vedere bugetar. Estimările inițiale indicau un impact financiar de aproximativ 35 de miliarde de lei, provocând îngrijorări cu privire la sustenabilitatea bugetului de stat. Ministrul a sugerat că o posibilă implementare a legii ar putea fi realizabilă abia începând cu anul 2028, pentru a permite o ajustare treptată a deficitului bugetar.
Proiectele medicale și impactul asupra sănătății publice
Pe lângă legea salarizării unice, proiectele de investiții în domeniul medical, care vizează cabinetele medicale individuale și ambulatoriile, vor fi amânate într-o următoare cerere de plată. Aceste investiții sunt esențiale pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate din România, însă lipsa de timp și întârzierile în implementarea anterioară a programului pun în pericol aceste inițiative.
Marcel Boloș a subliniat necesitatea unui prag minim pentru a evita penalitățile ce ar putea afecta resursele financiare ale țării. Astfel, autoritățile sunt determinate să reanalizeze jaloanele și să propună amânări pentru a respecta termenele și a asigura o execuție financiară eficientă.
Provocările reformei pensiilor
O dată cu amânarea legii salarizării, Boloș a abordat și reforma sistemului public de pensii, care a generat un impact bugetar semnificativ, estimat la 33 de miliarde de lei. Această reformă, deși benefică pe termen lung pentru cetățeni, creează o presiune pe bugetul de stat, îngreunând punerea în aplicare a altor reforme importante.
Ministerul Muncii, condus de Simona Bucura-Oprescu, continuă să lucreze la proiectul legii salarizării, dar voturile și deciziile esențiale sunt influențate de progresele sau întârzierile în sistemul de pensii, ceea ce complică situația actuală.
Amânările propuse de Marcel Boloș reflectă o realitate complexă: România se confruntă cu provocări semnificative în implementarea reformelor prevăzute în PNRR. Prioritizarea stabilității bugetare este o necesitate, dar este esențial ca amânările să nu afecteze în mod ireversibil investițiile în sănătate și alte domenii critice pentru dezvoltarea societății românești. Cu o viziune clară și colaborare între autorități, este de dorit ca România să își îndeplinească angajamentele asumate și să pună bazele unei economii sustenabile în viitor.
