Analiză AEI: România își reevaluează strategia energetică pentru un viitor mai accesibil
ENERGIE. România se află în fruntea clasamentului european privind scumpirea energiei electrice raportată la puterea de cumpărare, potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Într-o analiză transmisă luni către AGERPRES, specialistul atrage atenția că evoluția prețurilor din ultimele luni pune presiune puternică pe economie, pe industrie și pe nivelul de trai al populației.
„Prețul energiei electrice este un indicator esențial al sănătății economice și al viitorului durabil al unei țări. El influențează direct costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea industriei și atractivitatea investițională”, a subliniat Chisăliță. Potrivit acestuia, creșterile consistente ale prețului energiei în România au determinat inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea unor activități industriale și accentuarea vulnerabilităților sociale.
Conform datelor analizate de AEI, România ocupă locul 1 în Europa în ceea ce privește prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, în luna iulie 2025. Mai mult, între lunile iunie și iulie, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din toată Europa, mai mult decât dublă față de următoarea țară din clasament. În ceea ce privește prețul final al energiei electrice pentru populație, fără raportare la puterea de cumpărare, România se află pe locul 10.
Paradoxal, avertizează Chisăliță, România nu este un stat dependent energetic, având acces la resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix diversificat de surse — inclusiv nuclear și regenerabile. Cu toate acestea, nivelul veniturilor din economie nu ține pasul cu evoluția costurilor, motiv pentru care energia electrică devine semnificativ mai scumpă în raport cu puterea reală de cumpărare a populației.
„România are un preț de patru ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, care se înregistrează în Ungaria”, a precizat președintele AEI.
Analiza arată că mai multe cauze contribuie la nivelul ridicat al prețurilor. Evoluțiile de pe piața energetică europeană influențează direct tarifele locale, în condițiile în care cotațiile depind de ofertele internaționale și de prețurile combustibililor fosili. Un alt factor important îl reprezintă taxele și tarifele de transport și distribuție, care pot ajunge să reprezinte până la jumătate din factura finală — un nivel considerat „extrem de ridicat” comparativ cu alte state europene. Lipsa investițiilor în infrastructură, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță sunt de asemenea reflectate în prețul final plătit de consumatori.
Pe lângă acestea, liberalizarea pieței energiei fără măsuri suficiente de informare și protecție a consumatorilor, precum și speculațiile și volatilitatea din piață, au permis apariția unor fluctuații accentuate de preț în ultimii ani. Investițiile majore necesare pentru tranziția energetică — dezvoltarea capacităților regenerabile, stocarea energiei și modernizarea rețelelor — contribuie și ele la creșterea costurilor pe termen scurt.
Dumitru Chisăliță avertizează că, în lipsa unor măsuri eficiente de reducere a prețului energiei electrice, România riscă să piardă competitivitate economică și să adâncească inegalitățile sociale. Costurile ridicate afectează industria, agricultura și sectorul serviciilor, contribuind la majorarea prețurilor și la scăderea puterii de cumpărare. În același timp, investițiile străine pot fi descurajate de costurile mari ale energiei, în comparație cu țările unde tarifele sunt mai stabile.
Pe termen lung, spune specialistul, prețurile mari la energie pot genera efecte de migrație economică, întrucât românii caută condiții mai avantajoase în alte state. Iar lipsa unei protecții adecvate pentru consumatorii vulnerabili riscă să amplifice fenomenul sărăciei energetice, mai ales în mediul rural.
Analiza AEI este un nou semnal de alarmă privind necesitatea unui plan coerent de intervenție în sectorul energetic, pentru a asigura sustenabilitate, investiții și accesibilitate pentru populație și economia națională.
