BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. Inflația scade ușor, dar prețurile continuă să pună presiune pe economie
FINANȚE. Banca Națională a României a decis să păstreze dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, alegând să nu relaxeze deocamdată politica monetară. Deși rata generală a inflației a început să scadă, BNR avertizează că presiunile din interiorul economiei rămân puternice, iar reducerea dobânzilor în acest moment ar putea fi prematură.
Decizia a fost luată de Consiliul de administrație al BNR în ședința de politică monetară și era anticipată în mare măsură de piețele financiare.
Pe lângă dobânda-cheie de 6,5%, Banca Națională a păstrat neschimbate și celelalte instrumente importante de politică monetară. Dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard rămâne la 7,5% pe an, iar dobânda acordată pentru facilitatea de depozit este menținută la 5,5%.
Nu au fost modificate nici nivelurile rezervelor minime obligatorii pe care băncile trebuie să le constituie pentru pasivele în lei și valută.
Decizia arată că BNR continuă să adopte o poziție prudentă într-un moment în care economia transmite semnale contradictorii.
Pe de o parte, inflația generală a coborât în luna iunie la 10,42%, de la 10,85% în luna mai. Scăderea a fost favorizată în principal de ieftinirea unor alimente, în special legume și fructe, precum și de reducerea prețurilor carburanților pe fondul evoluției cotațiilor internaționale ale petrolului.
Pe de altă parte, indicatorul care arată mai bine presiunile persistente din economie nu oferă încă motive suficiente pentru o relaxare a politicii monetare.
Inflația CORE2 ajustat, din care sunt eliminate prețurile administrate și cele foarte volatile, precum și tutunul și băuturile alcoolice, a ajuns la 8,3% în luna iunie, după ce în martie se situa la 8,2%.
Diferența este importantă. Scăderea prețului legumelor, fructelor, carburanților sau energiei poate reduce rapid rata generală a inflației, însă aceste evoluții pot fi temporare. Inflația de bază arată mai degrabă cât de puternic s-au transmis scumpirile în restul economiei, inclusiv în servicii și în costurile suportate de companii.
Tocmai această componentă continuă să îngrijoreze Banca Națională.
Menținerea dobânzii la 6,5% înseamnă că perioada banilor scumpi nu s-a încheiat încă. Dobânda de politică monetară influențează costul finanțării în întreaga economie, de la împrumuturile statului și creditele companiilor până la dobânzile suportate de populație.
Pentru românii care au credite cu dobândă variabilă, decizia BNR nu înseamnă automat că ratele vor rămâne exact la nivelurile actuale, deoarece acestea depind și de evoluția indicilor utilizați în contracte, precum IRCC sau ROBOR. Totuși, menținerea dobânzii-cheie la un nivel ridicat reduce șansele unei ieftiniri rapide și consistente a creditării.
BNR încearcă în acest moment să păstreze un echilibru dificil. O reducere prea rapidă a dobânzilor ar putea stimula consumul și creditarea, alimentând din nou inflația. Menținerea lor prea mult timp la niveluri ridicate poate însă frâna investițiile și creșterea economică.
La această ecuație se adaugă situația bugetară a României. Deficitul ridicat, necesarul mare de finanțare al statului și reformele încă nefinalizate obligă politica monetară și politica fiscală să funcționeze într-un echilibru tot mai delicat.
Mesajul transmis de Banca Națională este astfel unul de prudență: faptul că inflația generală a început să coboare nu înseamnă că lupta cu scumpirile a fost câștigată.
Pentru o eventuală reducere a dobânzii-cheie, BNR va avea nevoie de semnale mai clare că scăderea inflației este durabilă și că presiunile asupra prețurilor din interiorul economiei încep, la rândul lor, să se tempereze.
