BNR proiectează o evoluție a inflației: scădere semnificativă până în 2027, dar cu provocări pe termen scurt

INFLAȚIE. Banca Națională a României (BNR) a publicat în Raportul trimestrial asupra inflației din august 2025 previzionări optimiste pentru inflație, anticipând o reducere accentuată a ratei anuale a inflatiei de la 7,9% la finalul trimestrului II din 2026 la doar 2,7% la sfârșitul trimestrului II din 2027. Această proiecție evidențiază un proces de ajustare graduală a prețurilor, dar și impactul politicilor economice și al variabilelor externe asupra evoluției inflației.

Factori de influență asupra traiectoriei inflației

Potrivit BNR, în primul semestru al perioadei de proiecție se vor resimți efectele unor măsuri importante: desființarea schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice și implementarea pachetului de consolidare fiscală. Aceste schimbări vor aduce o reconfigurare semnificativă a inflației, influențată inițial de creșterea tarifelor la energie în iulie 2025 și de majorarea TVA și accizelor în august aceluiași an. Aceste „șocuri” au avut o influență estimată la aproximativ 2 puncte procentuale fiecare asupra inflației.

Impactul acestor măsuri, precum și subestimarea impactului scumpirii energiei electrice în estimările anterioare, contribuie la creșterea temporară a ratei anuale a inflației, care va rămâne ridicată timp de 12 luni. Ulterior, până în 2027, prevalează efectele dezinflaționiste ale consolidării fiscale, de redus cererea agregată și de temperare a consumului și investițiilor.

Proiecțiile BNR și diferențele față de mai devreme

Pentru sfârșitul anului în curs, BNR estimează o inflație de 8,8%, cu 4,2 puncte procentuale mai mare față de previziunea anterioară, din cauza impactului măsurilor fiscale și a majorării prețurilor energetice. Totuși, pentru decembrie 2026, rata inflației ar urma să scadă la 3%, iar pentru trimestrul II 2027, chiar la 2,7%. În comparație cu previziunile din mai, această valoare pentru sfârșitul anului următor este ușor mai redusă, cu o diferență de 0,4 puncte procentuale, reflectând revizuirea optimistică a inflației de bază.

Riscuri și incertitudini

Deși scenariul de bază indică o scădere consistentă a inflației, BNR subliniază că balanța riscurilor rămâne înclinată în sus. Riscurile principale includ posibile noi creșteri ale prețurilor administrate, în special la gaze naturale, precum și introducerea unor măsuri fiscale suplimentare care pot împinge din nou inflația în creștere. Aceste incertitudini mențin un nivel crescut al riscului ca așteptările inflaționiste ale agenților economici să se deconecteze de traiectoria de bază pe termen mediu, ceea ce poate complica procesul de atingere a țintelor de inflație stabilite de BNR.

Proiecțiile BNR pentru următorii doi ani evidențiază o tendință spre normalizare a prețurilor, dar cu o perioadă de tranziție caracterizată de creșteri temporare și de riscuri asociate politicilor fiscale și energetice. Menținerea stabilității și controlului inflației va rămâne o prioritate pentru autorități, având în vedere incertitudinile generate de contextul economic și geopolitic mondial.