Bolojan estimează că România ar putea adopta euro după 2030: „Trebuie să reducem mai întâi deficitul sub 3%”
EURO. România ar putea lua în calcul adoptarea monedei euro abia după anul 2030, în condițiile în care îndeplinirea criteriilor fiscale rămâne principalul obstacol în acest moment. Declarația a fost făcută de premierul Ilie Bolojan, în contextul în care Bulgaria a devenit recent cel de-al 21-lea stat membru al Uniunii Europene care a adoptat moneda unică europeană.
Șeful Guvernului a explicat că România nu poate aborda serios tema aderării la zona euro până când nu va reuși să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, așa cum prevăd regulile europene. În prezent, deficitul bugetar este estimat la aproximativ 6,2–6,3% din PIB, un nivel considerabil peste limita admisă pentru statele care doresc să adopte euro.
Ilie Bolojan a precizat că obiectivul Guvernului este reducerea graduală a deficitului până la atingerea pragului de 3% în jurul anului 2030. Abia după realizarea acestui pas esențial ar putea fi deschisă, în mod realist, discuția privind intrarea României în zona euro. Premierul a subliniat că adoptarea monedei unice nu este doar o decizie politică, ci un proces complex, care presupune disciplină fiscală, stabilitate economică și reforme structurale consistente.
În același timp, premierul a arătat că subiectul ar putea reveni mai puternic în dezbaterea publică în contextul alegerilor din 2028, sugerând că decizia privind euro va fi una de etapă, construită pe termen mediu și lung, nu un obiectiv imediat.
La nivel european, România se află într-un grup de state membre care încă își păstrează moneda națională. Alături de România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca nu au adoptat încă moneda unică, fiecare având propriile motive economice și politice pentru menținerea monedei naționale.
Experiența Bulgariei, care a reușit să îndeplinească criteriile de convergență și să adopte euro în pofida unor controverse interne, este văzută drept un reper regional. Totuși, mesajul transmis de premier este unul de prudență: înainte de orice calendar legat de euro, România trebuie să își stabilizeze finanțele publice și să își consolideze credibilitatea fiscală.
Astfel, adoptarea monedei euro rămâne un obiectiv strategic pe termen lung, condiționat în mod decisiv de capacitatea României de a-și reduce deficitul bugetar și de a asigura un cadru economic sustenabil.
