Bucureștiul: un exemplu de prosperitate economică în România, dar cu discrepanțe semnificative față de media europeană
DEZVOLTARE ECONOMICĂ. În luna iunie 2024, Bucureștiul a înregistrat o cifră impresionantă de 1.093.506 angajați, reprezentând aproximativ 19% din totalul de 5.754.304 de salariați activi din România, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS). Aceste statistici subliniază rolul crucial al capitalei în economia națională, având în vedere că, în aceeași lună, câștigul salarial mediu în București s-a ridicat la 6.428 de lei, semnificativ mai mare decât media națională de 5.118 lei.
Bucureștiul: o zonă de prosperitate în context european
Bucureștiul s-a afirmat ca un exemplu de succes economic în România, apropiindu-se de standardele capitalei europene. Conform datelor Eurostat din 2022, PIB-ul pe cap de locuitor în regiunea București-Ilfov a fost de 35.200 de euro, aproape egal cu media Uniunii Europene de 35.400 de euro. Această performanță economică plasează Bucureștiul mult peste alte capitale europene, cum ar fi Viena (locul 24) și Berlin (locul 144), în clasamentul PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPS).
Paritatea puterii de cumpărare este un indicator esențial care ajustează PIB-ul pe cap de locuitor în funcție de diferențele de prețuri între regiuni, oferind o imagine mai precisă a nivelului de prosperitate. București-Ilfov se situează pe locul 8 dintre cele 242 de regiuni NUTS2 ale Uniunii Europene, cu un PIB pe cap de locuitor echivalent cu 177% din media UE în termeni de PPS. Aceasta indică o integrare economică deosebită și o competitivitate ridicată pe scena europeană.
Discrepanțele economice între capitală și restul țării
Cu toate că Bucureștiul reușește să se alinieze la standardele europene, diferențele față de restul României sunt evidente. PIB-ul pe cap de locuitor în București-Ilfov este de 2,36 ori mai mare decât media națională, care a fost de doar 14.900 de euro în 2022. Aceste discrepanțe subliniază inegalitățile economice majore dintre capitală și alte regiuni ale țării.
În același timp, Bucureștiul se evidențiază printr-un procent semnificativ de gospodării mulțumite de situația financiară. Conform datelor din 2022, 7,1% dintre familiile din marile orașe din România au raportat satisfacție cu situația lor financiară, un procent superior mediei UE de 6,6%. Aceste valori sunt comparabile cu cele din Olanda, Finlanda și Suedia, unde procentul de gospodării mulțumite este de 7,5% și 7,3%, respectiv.
Riscul de sărăcie și excluziune socială
În ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială, Bucureștiul se află într-o poziție favorabilă în comparație cu media europeană. În 2022, 18,9% din populația marilor orașe din România era expusă riscului de sărăcie, un procent mai mic decât media UE de 21,7%. Această statistică subliniază o realitate pozitivă în contextul urbanului mare românesc, comparativ cu Franța și Germania, unde procentul depășește 24%.
Totuși, diferențele sunt marcante în comparație cu nivelul național, unde 34,4% din populația generală era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială în 2022. Acest procent subliniază discrepanțele economice dintre marile orașe și restul țării.
Cheltuieli de consum și nivelul de trai
În ciuda poziției economice favorabile, cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor din urbanul mare românesc rămân semnificativ sub media Uniunii Europene. În 2022, cheltuielile exprimate în PPS au fost de 17.920, comparativ cu 26.827 PPS în UE. Această diferență subliniază că, în ciuda prosperității relativ ridicate, Bucureștiul și alte mari orașe din România nu au reușit încă să atingă standardele de consum ale altor capitale europene.
Bucureștiul continuă să fie un exemplu remarcabil de prosperitate în România, dar discrepanțele economice semnificative între capitală și restul țării subliniază inegalitățile persistente. În timp ce Capitala se aliniază din ce în ce mai bine cu standardele europene, restul țării se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește dezvoltarea economică și nivelul de trai. Aceste date oferă o imagine de ansamblu complexă asupra dinamicii economice din România, evidențiind atât progresele realizate, cât și domeniile care necesită atenție și reformă.
