CCR amână din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților.
CCR. Curtea Constituțională a României a amânat duminică dezbaterile privind sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra proiectului Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Lipsa unei decizii menține incertitudinea asupra uneia dintre cele mai sensibile reforme asumate de România și expune țara riscului de a pierde peste 200 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Amânarea a fost generată după ce patru judecători ai CCR — Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc — au solicitat, încă de la începutul ședinței, amânarea dezbaterilor pentru luna ianuarie. În condițiile în care majoritatea membrilor Curții au susținut finalizarea discuțiilor și adoptarea unei decizii în aceeași zi, cei patru judecători au părăsit sala, ceea ce a dus la pierderea cvorumului și, implicit, la suspendarea ședinței.
Potrivit legii de organizare a Curții Constituționale, solicitarea de amânare formulată de cel puțin trei judecători este obligatorie. Surse apropiate discuțiilor susțin însă că o astfel de cerere ar fi fost inițial respinsă, situație care ridică semne de întrebare cu privire la respectarea procedurilor legale interne ale Curții.
În acest context, fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Toni Neacșu, a explicat public că o decizie a CCR nu poate fi adoptată decât în prezența a minimum șase judecători. Mai mult, având în vedere că pronunțarea era programată pentru aceeași zi, hotărârea ar fi putut fi luată doar cu participarea tuturor celor nouă membri ai Curții. Plecarea celor patru judecători face, astfel, imposibilă orice decizie în acest termen.
Miza este una majoră pentru Guvern și pentru România. Pentru ca legea privind reforma pensiilor magistraților să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, aceasta ar trebui publicată în Monitorul Oficial cel târziu până la miezul nopții zilei următoare. Orice întârziere procedurală riscă nu doar amânarea aplicării reformei, ci și consecințe politice și financiare serioase, inclusiv blocarea unor tranșe importante de finanțare europeană.
În lipsa unei decizii rapide a Curții Constituționale, reforma pensiilor speciale ale magistraților rămâne suspendată într-un vid juridic, iar presiunea asupra autorităților române crește, atât pe plan intern, cât și în relația cu partenerii europeni.
