Cercul Militar Național: bijuteria ascunsă a Bucureștiului cu rădăcini istorice

ARHITECTURĂ. În inima Bucureștiului, pe Calea Victoriei, se află o clădire impunătoare care ascunde o istorie fascinantă. Cercul Militar Național, ridicat pe locul unei foste mănăstiri, a fost ignorat de multe dintre milioanele de români care au trecut pe lângă el, fără a cunoaște povestea sa. Această construcție emblematică, începută în urmă cu peste 100 de ani, este o dovadă a tradiției și culturii militare din România.

Istoria mănăstirii Sărindar, care a existat pe acest amplasament până în 1894, este legată de domnitorul Matei Basarab, care a înființat lăcașul de cult în 1652, dedicându-l Adormirii Maicii Domnului. Mănăstirea era cunoscută nu doar pentru frumusețea sa, ci și pentru o icoană veche a Maicii Domnului, despre care se spunea că făcea minuni.

În urma solicitărilor venite din partea Comitetului Central și cu sprijinul guvernului, terenul mănăstirii a fost alocat pentru construcția Cercului Militar Național. Lucrările au demarat oficial pe 2 iunie 1898, deși provocările legate de terenul mlăștinos au întârziat inițiativa până la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Proiectul grandios a fost realizat de arhitectul român Dimitrie Maimarolu, câștigător al unui concurs la care au participat mai multe propuneri. Alături de colegii săi, Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud, Maimarolu a transformat acest teren dificil într-o clădire de inspirație neoclasică.

Contribuțiile financiare pentru acest proiect au venit din diverse surse. Ministrul de Război, Nicolae Filipescu, a donat suma inițială de 200.000 de lei și a oferit buștenii necesari construcției. Ofițerii români au jucat, de asemenea, un rol crucial, contribuind cu aproximativ 80% din costurile totale ale clădirii, demonstrând astfel angajamentul societății în promovarea culturii militare.

Cercul Militar Național, cu patru etaje și caracterizat printr-o arhitectură impresionantă, a fost inaugurat pe 4 februarie 1923, într-o ceremonie grandioasă la care au participat personalități importante, inclusiv Regele Ferdinand I și Regina Maria. Această deschidere a marcat un moment semnificativ nu doar pentru instituția militară, ci și pentru cultura română în ansamblu.

Astăzi, deși mulți trec pe lângă el fără a observa, Cercul Militar Național rămâne un simbol al istoriei și patrimoniului național, o memento că sub fațada modernă a capitalei se află povești valoroase despre trecutul său. Această clădire nu este doar un loc pentru activitățile militare, ci și un punct de întâlnire pentru cultură, artă și tradiție, reflectând spiritul comunității românești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare