De ce repornește Japonia cea mai mare centrală nucleară din lume, în pofida traumei Fukushima. Pariul pe energie, securitate și memorie colectivă
ENERGIE NUCLEARĂ. Japonia se află din nou în fața unei decizii care reaprinde un capitol dureros din istoria recentă. Guvernatorul prefecturii Niigata a dat undă verde repornirii parțiale a centralei Kashiwazaki-Kariwa — cea mai mare centrală nucleară din lume înainte de închiderea sa. Pentru o țară încă marcată de trauma Fukushima, decizia lovește un nerv sensibil și readuce în prim-plan întrebări despre siguranță, încredere și viitorul energetic al Japoniei.
Cutremurul devastator din 11 martie 2011, urmat de tsunamiul care a dus la fuziunea a trei reactoare la Fukushima Daiichi, rămâne unul dintre cele mai traumatizante evenimente trăite de societatea japoneză. Deși efectele directe ale radiațiilor asupra populației au fost limitate, impactul social a fost imens: peste 120.000 de persoane evacuate, comunități dezrădăcinate și ani întregi de anxietate, depresie și stigmatizare. Dezastrul a zguduit încrederea într-o industrie despre care mulți credeau că este impenetrabilă.
În urma accidentului, Japonia a închis aproape întregul parc nuclear, ceea ce a declanșat o criză energetică prelungită. Țara a ajuns să depindă masiv de combustibili fosili importați, revenind chiar și la cărbune pentru a acoperi cererea. Odată cu creșterea prețurilor la energie, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, presiunea economică a devenit uriașă. În acest context tensionat, guvernul de la Tokyo vrea să reconstruiască un pilon energetic pe care l-a pus în paranteze ani la rând: energia nucleară.
Centrala Kashiwazaki-Kariwa, situată la aproximativ 300 km nord de Tokyo, a fost un simbol al puterii industriale japoneze din 1985 până în 2011. Dar istoria sa nu este lipsită de episoade controversate. În 2007, un cutremur moderat a provocat un incendiu și scurgeri minore de apă radioactivă. Chiar dacă riscurile radiologice au fost reduse, încrederea publicului a fost zdruncinată, iar sensibilitatea față de orice incident a crescut dramatic.
Acum, repornirea centralei nu poate fi decisă doar de guvernator. Pe 22 decembrie, adunarea prefecturală va vota decizia, iar ultima etapă — poate cea mai importantă — aparține Autorității de Reglementare Nucleară (NRA). Aceasta va evalua dacă Tepco, operatorul centralei și compania responsabilă pentru Fukushima, poate garanta standardele stricte de securitate impuse după 2011. Pentru mulți japonezi, numele Tepco este încă asociat cu lipsa de transparență și erorile de management care au contribuit la dezastrul de acum 14 ani.
Totuși, miza energetică este uriașă. Japonia importă între 60% și 70% din energia necesară, iar factura anuală la combustibili fosili a explodat. Repornițiile nucleare sunt considerate esențiale pentru stabilitate, reducerea costurilor și atingerea obiectivelor climatice. Guvernul își propune ca până în 2040 energia nucleară să reprezinte aproximativ 20% din producția națională, de la doar 5% în prezent. În ultimul deceniu, 14 reactoare au fost deja repuse în funcțiune — niciunul însă nu aparține Tepco.
În acest puzzle energetic, centrala Kashiwazaki-Kariwa este o piesă decisivă. Cu o capacitate uriașă, repornirea ei ar putea reechilibra mixul energetic al Japoniei și ar reduce presiunea economică asupra gospodăriilor și industriei. Dar, în același timp, reprezintă și o probă de maturitate pentru societatea japoneză: poate țara să își privească trecutul fără a-l repeta? Poate Tepco să își recapete încrederea pierdută? Și poate Japonia să accepte energia nucleară ca parte din viitorul său, nu doar din trecut?
În final, decizia privind Kashiwazaki-Kariwa nu privește doar deschiderea unei centrale. Este un test de încredere, un exercițiu de echilibru între memorie și necesitate, între riscurile percepute și vulnerabilitățile reale ale unui sistem energetic aflat sub presiune. Dacă repornirea va avea loc, Japonia nu doar reactivează un gigant industrial, ci încearcă să scrie un nou capitol într-o poveste pe care mulți ar fi vrut să o închidă pentru totdeauna.
