DEMERS – Administrația din Reghin angajează avocați pentru procesele penale în care sunt inculpate fostul primar Precup și fostul arhitect șef Hărșan-Diaconu

FAPT. Administrația municipiului Reghin vizează contractarea serviciilor de asistență și de reprezentare juridică a municipalității în două procese aflate pe rolul Secției Penale a Tribunalului Mureș, în care sunt inculpate fostul primar Maria Precup (66 de ani) și fostul arhitect șef Camelia Hărșan-Diaconu (61 de ani).

Conform legii, decizia urmează să fie aprobată de consilierii locali (fapt care se va întâmpla joi, 25 februarie 2021). Aproape amuzant este argumentul (suplimentar legii) cu care actualul primar, Márk Endre Dezső, justifică necesitatea angajării avocaților: pentru că există un precedent, în decembrie 2018 (când primar era Maria Precup) fiind aprobat un astfel de demers, atunci fiind vorba despre o speță în care se cerea restituirea imobilului care găzduiește Muzeul Etnografic.

Procesele pentru care se dorește angajarea unor avocați datează din anii 2016 și 2018 și vizează fapte de corpție săvârșite de angajați de la cel mai înalt nivel din Primărie, iar municipiul Reghin s-a constituit în ambele parte civilă, considerându-se prejudicat financiar de actele de corupție judecate (prejudiciul financiar cumulat este de 465.330 lei – echivalentul a circa 95.000 de euro).

Procesele de corupție și daunele la buget

Dosarul din februarie 2016 are ca obiect luarea de mită și îi are ca inculpați pe Maria Precup (fostă primar), Sebastian Iuliu Moldovan (patronul firmei Pro Regun SRL, care avea contracte cu Primăria locală), Camelia Hărșan-Diaconu (fostă arhitect șef) și Mihai Ţocu (diriginte de șentier angajat de Primăria Reghin – acesta și-a recunoscut vinovăția și a fost deja condamnat, la 29 noiembrie 2018, de Curtea de Apel Târgu Mureș, la un an închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu – într-un dosar de abuz în serviciu, disjuns din această speță).

Conform rechizitoriul întocmit de procurori, în vara anului 2012, primarul Precup i-a cerut lui Moldovan să îi dea 26.000 de lei (sub forma unui contract fictiv de vânzare-cumpărare) patronului unei firme executate silit pentru neplata obligațiilor către stat, pentru ca acesta să-și plătească datoria către stat. În schimb, în 4 septembrie 2012, primarul Precup a plătit o lucrare care nu fusese executată de firma lui Moldovan (Pro Regun SRL lucra atunci la amenajarea unei străzi din Reghin).

În acest demers, susțin procurorii de caz, Precup a fost susținută de arhitecta șef Hărșan-Diaconu și de dirigintele de șantier Țocu, care au întocmit în fals situația de lucrări, procesul-verbal de recepție etc., acte care au dus la aprobarea decontării facturii fiscale emisă de Pro Regun SRL pentru lucrări neexecutate. În speță, municipiul Reghin a fost prejudiciat cu 76.059,44 lei și s-a constituit parte civilă în proces.

În dosarul din martie 2018, sunt inculpați Camelia Hărșan-Diaconu (fostă arhitect șef a Primăriei), Monica Elena Oprea, Melinda Oprea (fostă Kolumban), Gavril Asztalos, Camelia Giurgiu și Mihai Țocu – toți fiind membri ai comisiei de recepție lucrări – și Sebastian Iulian Moldovan (patronul Pro Regun SRL).

Conform rechizitoriului procurorilor de caz, în perioada 2011-2012, Hărșan-Diaconu, Monica-Elena Oprea, Melinda Oprea și Gavril Aszalos, au semnat 6 recepții ale unor lucrări executate de firma Pro Regun SRL, deși existau diferențe între lucrările care erau înscrise ca fiind executate și cele executate în realitate, fapt care a condus la plata de către Primăria Reghin a sumei de 1,66 milioane de lei. Din această sumă, Primăria Reghin s-a constituit parte civilă în procesul de corupție cu suma de 389.271 lei, considerând că aceasta este suma plătită nejustificat și care a însemnat pierdere în bugetul local.

Și în această speță, Mihai Țocu și Camelia Giurgiu și-au recunoscut vinovăția, semnând acorduri de recunoaștere cu DNA și beneficiind de pedepse reduse (și cu suspendare). Ceilalți inculpați sunt acuzați de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.

Cătălin VISCHI