Documentele de politică externă ar putea deveni accesibile mai repede. Proiectul ajunge pe agenda comisiei juridice
POLITICĂ EXTERNĂ. Un proiect aflat în Parlament propune reducerea de la 50 la 30 de ani a termenului după care documentele privind politica externă pot fi date în cercetare. Inițiativa figurează pe agenda de marți a Comisiei juridice a Senatului și păstrează excepții pentru documentele cu niveluri ridicate de clasificare.
Propunerea legislativă urmărește modificarea anexei la Legea Arhivelor Naționale care stabilește termenele de acces la diferite categorii de documente. Pentru materialele privind politica externă, schimbarea ar scurta cu două decenii perioada de așteptare.
Inițiativa, înregistrată cu numărul L547/2026, a fost depusă de parlamentari USR. Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul se află în etapa analizării în comisii. Includerea pe ordinea de zi nu echivalează cu adoptarea unei legi.
Miza este accesul mai rapid la documente care pot explica decizii diplomatice și relații internaționale din trecut. Pentru istorici și cercetători, reducerea termenului ar permite studierea unor dosare cu mult înainte de limita actuală. Ar putea avea relevanță și pentru documentarea jurnalistică a unor episoade importante din istoria recentă.
Textul propus nu deschide automat toate arhivele diplomatice. Documentele clasificate strict secret sau strict secret de importanță deosebită sunt exceptate de la reducerea anunțată. Prin urmare, accesul la materialele sensibile rămâne o chestiune distinctă.
Proiectul a primit avize diferite în cursul procedurii parlamentare: favorabil din partea Comisiei pentru politică externă și negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului. Acestea sunt etape de analiză, iar decizia legislativă trebuie luată prin parcursul parlamentar.
Dezbaterea pune în discuție echilibrul dintre transparența asupra trecutului și protejarea informațiilor sensibile. Deocamdată, termenul de 30 de ani reprezintă o propunere, iar regulile existente continuă să se aplice.
