EXCLUSIV – Cât plătesc multinaționalele de telefonie mobilă pentru terenurile pe care își amplasează antenele GSM: studiu de caz – Reghin

0
1189
Maria Precup, primarul municipiului Reghin
Maria Precup, primarul municipiului Reghin

CONCESIUNILE & ANTENELE GSM. Stația de relee pentru telecomunicații din Reghin a companiei de telefonie Orange a fost edificată la sfârșitul mileniului trecut, pe un teren de 150 de metri pătrați din prelungirea străzii Pictor Nicolae Grigorescu, concesionat de multinațională de la Primăria locală în urmă cu 22 de ani.

 

Concesiunea lunară pentru cei 150 de metri pătrați din Reghin pe care sunt montate antenele GSM ale Orange este una modică, oscilând de-a lungul perioadei contractate între 80 de cenți (!) și 190 de euro. Adică între 0,005 euro și 1,26 euro/metru pătrat pe lună. O sumă derizorie.

 

În decembrie 2019, contractul va fi prelungit printr-un nou act adițional (fapt deja pregătit în laboratoarele administrative ale Primăriei), în aceleași condiții ca și la ultima prelungire (cea din anul 2012). De ce se întâmplă acest rateu administrativ care se repercutează negativ asupra bugetului local? Să explicăm…

 

O relație între săraci și bogați

 

Relația dintre Primăria Reghin și compania de telefonie mobilă a început în anul 1997, ca una de telenovelă sud-americană nedreaptă, între săraci și bogați. Pe atunci, firma care manageria dezvoltarea operațională a companiei de telefonie mobilă era Mobil Rom, societate pe acțiuni înregistrată în Brașov și controlată de France Telecom, iar Primăria Reghin era condusă de edilul Marian Traian (primar PSD în perioada 1996-2004).

 

Contractul de închiriere al terenului de 150 de metri pătrați s-a făcut pe 10 ani (!), semnat de primarul Marian Traian (din partea Primăriei) și de Roland Laurenceau (director Dezvoltare Operațională – din partea firmei Mobil Rom), firma de telefonie mobilă (care pe atunci se numea Dialog) plătind… 10 dolari pe an (!). Bonus, a livrat trei telefoane mobile Primăriei, fapt consemnat chiar într-o  hotărâre a Consiliului Local Reghin (HCL nr. 48/30 octombrie 1997). Ca-n Burkina Faso (am precizat, o relație telenovelistică amiabilă între săraci și bogați).

 

Pe terenul respectiv, dobândit cu trei telefoane mobile – care, în 1997, se purtau în sacoșă (din cauza dimensiunilor) – și 80 de cenți pe lună, compania de telefonie a instalat pe terenul municipalității Reghin un pilon metalic “de maximum 50 de metri înălțime”, pe care, în 1998, și-a instalat antenele GSM, și un local tehnic. Contractul a curs imperturbabil, Primăria încasa 10 dolari pe an pentru 150 de metri pătrați de teren pe care s-au montat antenele GSM ale Orange, fiind prelungit până în 2012 prin acte adiționale.

 

În 2012, în actul adițional de prelungire pe încă 5 ani, semnat de actualul primar Maria Precup, chiria lunară este înscrisă în lei: 0,4540 lei/mp, adică 68,1 lei. În fine, doar de la sfârșitul anului 2017 (decembrie), Orange România plătește o chirie lunară de 900 de lei (6 lei/mp), iar prelungirea concesiunii se face din 2 în 2 ani. Acum, în 2019, se pregătește un nou act adițional de prelungire, pentru aceeași sumă: 900 de lei pe lună, cam cât plătește o comerciantă de zarzavat pentru o măsuță în piața agroalimentară.

 

Media unei concesiuni derizorii: 21 de euro pe lună

 

În perioada 1998-2019, așadar în 22 de ani, pentru concesionarea a 150 de metri pătrați pe care s-a montat releul cu antene GSM, Primăria Reghin a încasat de la compania de telefonie care acum poartă denumirea Orange suma totală de… 27.051 lei. O medie de 1.229 de lei pe an, sau o medie de 102 lei pe lună, echivalentul a 21 de euro la cursul valutar actual. Suma e derizorie.

 

De ce se întâmplă asta? Pentru că cei care răspund de administrația locală se raportează la fel față de un teren care găzduiește antene GSM sau de o măsuță pe care se vinde pătrunjel: 6 lei/mp/lună. Adică 20 de bani pe zi.

 

Practic, în locul negocierilor în condiții speciale, prețul chiriei este fixat de o hotărâre a Consiliului Local care stabilește, rece, impersonal și indiferent dacă e vorba de vânzarea pătrunjelului, de o centrală nucleară, sau un releu de antene GSM, o sumă fixă. Acum, această sumă, în zona respectivă, este de 6 lei/mp.

 

În consecință, rezultă aceste chirii derizorii care, aflăm dintr-un raport argumentativ al autorității publice, semnat de primarul PSD Maria Precup, “aduce beneficii bugetului local odată cu încasarea unor sume de bani prin închirierea terenului”. 190 de euro pe lună (pentru 150 de metri pătrați pe care sunt montate antene GSM) constituie beneficii în bugetul local al unui municipiu din România mileniului III?

 

De ce ar trebui menționat în respectiva hotărâre existența cazurilor speciale în care prețul este stabilit în urma unor negocieri? Pentru că, de pildă în acest caz, vorbim de antene de telefonie despre care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat că nu există un studiu făcut măcar pe o perioadă medie în care să se demonstreze științific că undele emise nu produc efecte negative asupra organismului uman.

 

Din această cauză, CEDO recomandă analizarea oportunității în contextul respectării și protejării dreptului la viață al cetățenilor și în detrimentul dreptului contractual al companiilor de telefonie mobilă. Sigur, aceste antene trebuie montate, nu oriunde și nu cu orice preț.

 

Recomandările Uniunii Europene

 

Efectul câmpurilor electromagnetice asupra sănătății umane se află în centru atenției de mai multă vreme. Studiile de profil nu precizează însă cu certitudine dacă sănătatea oamenilor este influențată decisiv de aceste câmpuri. Studiile menționează doar că există anumite efecte asupra organismelor, odată cu pătrunderea acestora în țesuturi. Efectele pe care le pot produce în timp, însă, nu se cunosc.

 

În 2009, Parlamentul European (PE) a analizat un raport privind efectele adverse ale câmpurilor electromagnetice asupra sănătății umane, raport adoptat cu 599 de voturi pentru, 22 împotriva și 8 abțineri. Potrivit raportului, câmpurile electromagnetice (CEM) emise pot avea efecte adverse asupra sănătății umane.

 

Autorii raportului au solicitat Comisiei PE pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară o mai bună protecție a cetățenilor față de radiațiile electromagnetice, respectiv o cercetare mai activă pentru abordarea potențialelor probleme de sănătate, pentru reconsiderarea limitelor europene maxim admise în zona de acțiune a câmpurilor electromagnetice.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului msnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here