Fagura: Planurile fintech-ului de origine moldovenească de a se lansa în România și de a-și dezvolta activitățile

FINTECH. Născută în Republica Moldova, înregistrată în Estonia și finanțată pe o platformă din Londra, fintech-ul Fagura lucrează în prezent pentru a intra pe piața din România. După a doua rundă de finanțare a startup-ului pe Seedrs, Cristian Pașa, COO Fagura, a povestit pentru Romania Insider mai multe despre planurile companiei pentru piața locală, de ce se poziționează ca o comunitate, despre munca de construire a unui fintech în regiunea ECE și cum poate fi să ai o rundă de finanțare în timp ce lucrezi într-o țară apropiată de războiul din Ucraina.

Compania, lansată în mai 2019 ca o platformă de investiții alternative pentru împrumuturi, implementează un mecanism de scoring automatizat care permite luarea rapidă a deciziilor de împrumut. Recent, a strâns 780.000 de euro în cea de-a doua rundă pe platforma londoneză Seedrs. Peste 280 de investitori au sprijinit proiectul, investind sume variind de la 20 de euro la zeci de mii de euro, în timp ce șapte investitori providențiali s-au alăturat direct rundei. Mai multe despre planurile companiei în interviul de mai jos.

Cum și unde a luat naștere Fagura?

Fagura a început în Moldova, la Chișinău; acolo s-au întâlnit fondatorii și au decis că există un gol pe piață. Iar ideea a venit de la Tudor Darie, care este principalul fondator și CEO al companiei. El a înființat o afacere nouă și a încercat să obțină o finanțare, practic un împrumut de la o bancă și, în ciuda istoricului și a activelor sale, banca nu i-a acordat un împrumut.

Și atunci a decis că Fagura ar putea veni cu ideea că, dacă ești un startup sau o companie nou înființată, poți obține finanțare, dar nu de la o bancă.

Fagura a intrat în mai 2019 pe piața din Republica Moldova; de fapt, “ziua sa de naștere” este pe 17 mai, așa că sperăm ca până atunci să ne putem lansa operațiunile în România. Dar, da, este o companie moldovenească; are angajați în principal în Chișinău. Dar, vorbind despre ADN-ul internațional, avem și oameni care lucrează în Germania; Tudor este stabilit în București, eu sunt stabilit în Cluj, deci avem un mic ecosistem de oameni care sunt stabiliți la nivel internațional.