FĂRĂ PATIMĂ – Saga explicată a celor 20.000 de tone de deșeuri pe care clujenii vor să le depoziteze la Sânpaul, în județul Mureș

MEDIU. Povestea-i deja de notorietate, dar o sinteză n-a ucis pe nimeni și-i utilă celor care chiar au ratat informația. Pentru că nu mai are unde să arunce gunoiul (Centrul de Management Integrat al Deşeurilor Feleacu nefiind încă funcțional/finalizat), Primăria Cluj-Napoca și-a exprimat intenția de a aduce aproximativ 20.000 de tone de deșeuri nepericuloase (într-un regim de 2.000 de tone/lună, pe o perioadă de opt-zece luni) la depozitul de la Sânpaul (jud. Mureș), situat la o distanță de doar 90 de kilometri de municipiu.

Iridex zice că-i de acord

Administratorul depozitului, firmele bucureștene Iridex Group Import Export & Servicii Salubritate, și-a dat acordul motivând că în acest moment, din cauza derapajelor Consiliului Județean (CJ) Mureș, care nu a stabilit operatorii pentru transportul deșeurilor în toate zonele de operare, depozitul funcționează la limita de avarie. Adică nu prea e rentabil economic, cantitatea de deşeuri prognozată (prin contract) a fi depozitată anual nefiind respectată.

Mai simplu spus, CJ Mureș a asigurat, prin contract, administratorul depozitului de la Sânpaul că va gestiona 188.843 tone de deșuri/an, iar în fapt (din cauzele ezpuse mai sus), cantitatea este mult mai mică. Până la reglarea problemei din județ, Iridex ar vrea să completeze cantitatea de deșeuri pe care depozitul de Sânpaul are capacitatea să o gestioneze, cu deșeurile din Cluj-Napoca. Sigur, clujenii urmând să achite toate taxele aferente.

Ca să nu zică “Nu” cu toată gura, cei din CJ Mureș (care au ultimul cuvânt) au cerut, prin Iridex, un punct de vedere Ministerului Fondurilor Europene (prin care s-a realizat și investiția de la Sânpaul). Ăia au spus că, în anumite condiții (pe care Iridex s-a angajat să le respecte), e în regulă. Totuși, CJ Mureș și-a declinat, curajos!, competența, plasând problema în curtea conducerii Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecolect Mureș, adică a Adunării Generale a Acționarilor (AGA).

Practic, în acest moment, fiecare din cei 103 componenți ai AGA ADI Ecolect Mureș trebuie să zică dacă-s de acord, sau nu. Să vedem ce-i cu ADI Ecolect ăsta…

Gestionarii unui buget de 140.000 de euro

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Ecolect Mureș este formată din toți reprezentații celor 102 unități administrativ-teritoriale din județ (de regulă, primarii localităților) și din cel al CJ Mureș (președintele Péter Ferenc, foto stânga). Organismul are un director executiv (Tóth Andrea) peste care există un Consiliu director (format din cinci persoane: președintele CJ, care este și președintele acestui Consiliu, și patru primari – cei din Ibănești, Luduș, Târnăveni și Sânpaul). În fine, peste acest Consiliu Director există Adunarea Generală, care este, de fapt, organul de conducere deliberativ al ADI Ecolect.

Ce face acest ADI? Gestionează problema sistemului integrat de salubrizare. A, mai face ceva: gestinează în fiecare an un buget de 660.676,8  lei (echivalentul a 140.000 euro). Acest buget este format din cotizația anuală plătită de fiecare din cele 102 municipii, orașe și comune din județ conform numărului de locuitori (se plătește 0,8 lei/locuitor – conform ultimului recensământ, populaţia stabilă a judeţului Mureş era de 550.846 persoane), plus o cotizație de vreo 220.000 de la Consiliul Județean, din pușculița județului (CJ Mureș plătește 0,4 lei/locuitor, pentru că plătește pentru toți locuitorii județului).

Practic, cu cât are mai mulți locuitori, fiecare localitate plătește mai mult – un exemplul cotizația municipiului Târnăveni pe 2019 este de 20.771 lei. Simplificat, fiecare mureșean plătește anual 1,2 lei în bugetul ADI Ecolect. Acum, la viitoarea ședință a AGA ADI Ecolect Mureș, primarii din tot județul sunt puși să-și spună punctul de vedere: îi lasă, sau nu-i lasă pe clujeni să-și aducă (plătind) deșeurile în Sânpaul.

Motivația tergiversării

Logica soluționării solicitării clujenilor ar trebui să țină seama de rațiuni economice. Practica, însă, ține cont de rațiuni politice. Adică, mureșenii i-ar dușmăni pe clujeni pentru că aceștia ar fi dat în judecată CJ Mureș, atacând hotărâri ale forului județean din Mureș prin care s-au alocat bani pentru pista Aeroportului “Transilvania”.

Sigur, și clujenii au avut raționamentul lor, economico-răutăcios, de a pune bețe-n roate dezvoltării aeroportului mureșean, încercând astfel să maximizeze profitul aeroportului din Cluj-Napoca. Acum, sunt la mâna/decizia politicienilor mureșeni. Dacă se respectă cantitatea de irațional din politica autohtonă, în care dușmănia înlocuiește performanța economică, solicitarea va fi refuzată. Ca un fel de “Sâc!”. Oricum, urmărim speța și vă ținem informați în privința soluționării acesteia.

Cătălin VISCHI