Guvernul alocă 320 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru DGASPC. Județele Iași și Vaslui primesc cele mai mari sume
PROTECȚIE SOCIALĂ. Guvernul României a decis să suplimenteze bugetele județene cu aproximativ 320 de milioane de lei din Fondul de Rezervă Bugetară, bani destinați Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din întreaga țară. Fondurile sunt menite să acopere cheltuielile urgente, în special salariile restante ale angajaților, însă resursele vor acoperi doar o perioadă de o lună și jumătate, potrivit datelor oficiale.
Cele mai mari sume au fost direcționate către județele Iași (17,5 milioane de lei), Vaslui (17,2 milioane de lei) și Bacău (14,2 milioane de lei) — regiuni în care sistemul de asistență socială se confruntă cu cele mai mari presiuni financiare.
O măsură temporară, nu o soluție pe termen lung
Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, banii reprezintă o măsură de urgență, dar Consiliile Județene vor trebui să identifice surse proprii pentru acoperirea restului cheltuielilor până la sfârșitul anului.
„Această sumă de 319,5 milioane de lei ar trebui să acopere cheltuielile DGASPC timp de o lună și jumătate, iar pentru diferența rămasă până la finalul anului, Consiliile Județene trebuie să găsească resurse proprii. Ministerul Finanțelor a modificat legislația, astfel încât este posibilă mutarea oricărei sume necheltuite din buget, inclusiv din anii precedenți, pentru plata acestor cheltuieli”, a declarat Dogioiu.
În prezent, mai multe DGASPC-uri din țară se confruntă cu blocaje bugetare majore. La Satu Mare, peste 800 de angajați nu și-au mai primit salariile din luna septembrie, iar la Vâlcea, președintele Consiliului Județean, Constantin Rădulescu, a acuzat Guvernul că nu și-a respectat obligațiile de finanțare. Acesta a precizat că administrația locală a reușit să plătească doar salariile aferente lunii august.
DGASPC – un sistem aflat sub presiune
Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului sunt instituții esențiale ale statului român, responsabile cu îngrijirea copiilor instituționalizați, a persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor din centrele publice. Însă, de mai mulți ani, lipsa de predictibilitate bugetară și dependența de alocările guvernamentale au făcut ca aceste instituții să funcționeze constant la limita colapsului financiar.
Sindicatele din sistem au avertizat în repetate rânduri că întârzierile la plată afectează nu doar personalul, ci și calitatea serviciilor oferite beneficiarilor – mulți dintre ei dependenți total de sprijinul statului.
TAROM primește încă 114 milioane de lei
Tot din Fondul de Rezervă, Guvernul pregătește și o alocare separată de 114 milioane de lei pentru compania TAROM, aflată într-o situație financiară critică. Ministerul Transporturilor a cerut suplimentarea bugetului propriu pentru acoperirea lipsei de lichidități, avertizând că întârzierea finanțării ar putea „destabiliza echilibrul financiar al societății”.
Suma reprezintă a doua și ultima tranșă din ajutorul total de 226 milioane de lei, aprobat în aprilie 2024 pentru menținerea operațională a companiei aeriene. Prima parte, de 112 milioane, a fost virată în perioada 2023–2024.
Alocarea de 320 de milioane de lei pentru DGASPC și cele 114 milioane pentru TAROM arată presiunea uriașă asupra bugetului de stat la final de an. În timp ce Guvernul încearcă să acopere urgențele sociale și economice, autoritățile locale sunt nevoite să reevalueze modul de gestionare a fondurilor publice, într-un context în care Fondul de Rezervă devine tot mai des instrumentul de echilibrare temporară a crizelor.
Pe termen scurt, măsura aduce o gură de oxigen pentru sistemul social, dar pe termen lung, România rămâne în fața unei întrebări majore: cum va reuși statul să asigure sustenabilitatea serviciilor sociale și a companiilor publice, fără să depindă constant de rezervele bugetare?
