IMM România cere protejarea firmelor de efectele crizelor politice: companiile riscă să piardă bani europeni din cauza blocajelor statului
AFACERI. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că firmele românești nu ar trebui să suporte consecințele blocajelor politice sau ale întârzierii reformelor asumate de stat. IMM România solicită introducerea unor mecanisme care să protejeze companiile private de riscul suspendării sau întârzierii fondurilor europene din motive asupra cărora antreprenorii nu au control direct.
Poziția organizației vine în contextul dezbaterilor privind viitorul Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, prin care România ar urma să beneficieze de peste 60 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar european.
Reprezentanții IMM-urilor spun că actualul sistem de condiționare a plăților europene de îndeplinirea unor jaloane politice sau reforme instituționale poate genera blocaje grave pentru firmele private care își implementează corect proiectele.
Practic, antreprenorii atrag atenția că o companie care respectă contractul de finanțare, face investițiile asumate și își îndeplinește obligațiile riscă totuși să rămână fără bani dacă statul întârzie anumite reforme sau nu își respectă angajamentele față de Comisia Europeană.
Președintele IMM România, Florin Jianu, susține că fondurile europene trebuie evaluate nu doar prin gradul de absorbție, ci mai ales prin impactul lor real asupra economiei private românești.
Potrivit organizației, IMM-urile reprezintă unul dintre principalii factori de stabilitate economică ai României și ar trebui tratate ca partener strategic în utilizarea banilor europeni.
În documentul de poziție transmis public, IMM România critică și tendința de centralizare excesivă a viitorului sistem de gestionare a fondurilor europene. Organizația avertizează că includerea fondurilor de Coeziune, Agricultură și Sociale sub o structură administrativă unică ar putea favoriza marile proiecte de stat și ar reduce accesul firmelor private la finanțare.
Antreprenorii români susțin că modelul actual avantajează proiectele foarte mari și consorțiile internaționale, în timp ce multe firme locale inovatoare rămân în afara competiției pentru finanțare europeană.
În acest context, IMM România propune introducerea unui „bonus de convergență” pentru statele aflate sub media Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. România s-ar încadra în această categorie, iar firmele românești ar urma să primească punctaje suplimentare în apelurile europene de proiecte.
Organizația argumentează că firmele din state precum România au costuri de finanțare și de capital mai mari decât cele din economiile dezvoltate ale Europei, iar fără măsuri compensatorii decalajele economice riscă să se adâncească.
De asemenea, IMM România cere ca minimum 20% din viitorul Fond European pentru Competitivitate, estimat la 409 miliarde de euro, să fie rezervat IMM-urilor și companiilor medii inovatoare.
Pe lângă accesul la bani, antreprenorii cer și simplificarea radicală a birocrației. Printre solicitările transmise se numără interoperabilitatea completă a platformei MySMIS cu ANAF, ONRC și REVISAL, implementarea unui ghid unic de condiții pentru toate programele și aplicarea principiului „Single Audit”, prin care firmele să nu mai fie verificate repetat de instituții diferite pentru aceleași documente.
O altă propunere importantă vizează indexarea automată a granturilor cu rata inflației, astfel încât proiectele să nu devină imposibil de finalizat din cauza creșterii costurilor apărute între momentul aprobării și implementarea investițiilor.
IMM România susține și orientarea viitoarelor fonduri europene către domenii considerate esențiale pentru competitivitatea economiei: digitalizare, inteligență artificială, eficiență energetică, inovare și integrarea companiilor românești în lanțurile valorice europene.
Organizația atrage atenția și asupra unei probleme importante din mediul antreprenorial românesc: deși majoritatea IMM-urilor au prezență online și folosesc rețele sociale, doar o mică parte reușesc să transforme această prezență în vânzări efective prin comerț electronic.
În opinia antreprenorilor, următorii ani vor fi decisivi pentru modul în care România va reuși să transforme fondurile europene în dezvoltare economică reală și în consolidarea capitalului privat românesc.
