Inteligența artificială intră în lupta cu bolile de inimă: genele care pot grăbi descoperirea medicamentelor
SĂNĂTATE. Bolile cardiovasculare rămîn principala cauză de deces la nivel global. Un raport publicat în iulie 2025 de Organizația Mondială a Sănătății arată că, doar în 2022, aceste afecțiuni au provocat aproximativ 19,8 milioane de decese, echivalentul a aproape 32% din totalul global. Infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral sînt responsabile pentru aproape 85% dintre aceste pierderi de vieți.
Deși o parte semnificativă a bolilor de inimă poate fi prevenită prin reducerea factorilor de risc — fumatul, alimentația dezechilibrată, sedentarismul — rămîne o provocare majoră: cum pot fi îmbunătățite tratamentele, mai ales pentru pacienții deja diagnosticați?
Un posibil răspuns vine din zona cercetării de vîrf. La Imperial College London, o echipă de la MRC Laboratory of Medical Sciences a dezvoltat un instrument de inteligență artificială capabil să identifice genele asociate bolilor cardiace, cu scopul de a accelera descoperirea și adaptarea medicamentelor. Rezultatele au fost publicate pe 29 decembrie 2025 în revista Nature Cardiovascular Research.
Instrumentul, denumit CardioKG, combină imagistica cardiacă cu volume masive de date medicale pentru a crea un „graf de cunoștințe” al inimii umane. Baza sa de antrenament a fost UK Biobank, una dintre cele mai ample resurse biomedicale din lume, care cuprinde date genetice, clinice și de stil de viață de la circa 500.000 de voluntari.
Cercetătorii au alimentat modelul cu imagini cardiace provenite atît de la persoane sănătoase, cît și de la pacienți cu fibrilație atrială, insuficiență cardiacă sau antecedente de infarct. Această diversitate a permis inteligenței artificiale să „învețe” nu doar cum arată o inimă bolnavă, ci și cum evoluează boala în timp.
Potrivit autorilor, CardioKG poate formula predicții mult mai precise despre ce tip de tratament ar putea funcționa pentru un anumit profil de pacient, deschizînd drumul către o medicină cu adevărat personalizată. Modelul a reușit să scoată în evidență inclusiv medicamente deja existente, sugerînd noi utilizări posibile în funcție de mecanismele genetice implicate în diferite afecțiuni cardiace.
Ideea de fond nu este doar descoperirea unor molecule noi, ci optimizarea tratamentului de la caz la caz, în funcție de modul particular în care funcționează inima fiecărei persoane. Mai mult, cercetătorii subliniază că aceeași abordare ar putea fi adaptată și altor domenii medicale în care imagistica joacă un rol central, precum neurologia sau studiul obezității.
„Pornind de la aceste rezultate, vom extinde graful de cunoștințe într-un cadru dinamic, centrat pe pacient, capabil să surprindă traiectoriile reale ale bolilor”, notează autorii studiului. Miza este majoră: predicția mai timpurie a bolii, tratamente mai bine țintite și, în final, o reducere reală a poverii cardiovasculare globale.
Într-o lume în care bolile de inimă continuă să fie principala amenințare pentru sănătatea publică, inteligența artificială ar putea deveni unul dintre cele mai puternice instrumente din arsenalul medicinei moderne.
