Legea pensiilor private, aproape de implementare. Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial
PENSII. Legea privind plata pensiilor private a făcut un pas decisiv spre aplicare, după ce Curtea Constituțională a României a publicat în Monitorul Oficial decizia prin care a respins cele două obiecții de neconstituționalitate formulate împotriva actului normativ. CCR a declarat legea constituțională în ansamblul ei, cu o singură excepție, un articol fiind considerat neconform Constituției.
Legea reprezintă ultima etapă a reformei sistemului de pensii private, o reformă care, potrivit planurilor inițiale, trebuia finalizată încă din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private, în 2008. Actul normativ a fost adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, fiind elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și promovat de Ministerul Muncii. Finalizarea acestui cadru legislativ este parte a angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, termenul oficial fiind sfîrșitul anului 2026.
Potrivit prevederilor validate de CCR, participanții la fondurile de pensii private pot solicita o plată unică de maximum 30% din valoarea activului transferat către fondul de plată, înainte de începerea plăților lunare. Restul sumei va fi achitat sub formă de pensie lunară, pe o perioadă de minimum opt ani, pînă la rambursarea integrală a activului personal. În cazul decesului membrului înainte de rambursarea completă, valoarea neîncasată se plătește moștenitorilor, sub formă de plată unică.
Pensia poate fi încasată și sub formă de pensie viageră, cu tranșe lunare fixe, calculate actuarial, pînă la decesul beneficiarului sau al supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii au dreptul doar la sumele cuvenite și neîncasate pînă la momentul decesului, eventualul rest de activ rămînînd la fondul de plată.
Curtea Constituțională a stabilit că limitarea accesului la o plată unică integrală nu încalcă dreptul de proprietate privată. Judecătorii constituționali arată că această măsură este menită să asigure stabilitatea și viabilitatea sistemului de pensii private și să garanteze venituri predictibile pentru participanți pe întreaga durată a vieții. Plata unică integrală este permisă doar în situația în care valoarea activului personal nu depășește de 12 ori indemnizația socială pentru pensionari din sistemul public, plafonul actual fiind de 15.372 de lei.
Singura prevedere declarată neconstituțională este cea care permitea plata integrală, la cerere, doar pentru persoanele cu afecțiuni oncologice. CCR a apreciat că această diferențiere reprezintă o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală. Parlamentul va trebui să elimine acest alineat pentru a armoniza legea cu decizia Curții, după care actul normativ va fi trimis spre promulgare.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, fiind comunicată Președintelui României, Parlamentului și Guvernului. Legea pensiilor private va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
În prezent, în fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși aproximativ 8,4 milioane de români, dintre care 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției CAS. Activele totale ale sistemului au depășit în noiembrie 2025 pragul de 200 de miliarde de lei, echivalentul a circa 40 de miliarde de euro, reprezentînd peste 11% din PIB.
Potrivit ASF, activele fondurilor de pensii private au crescut cu 30% față de noiembrie 2024 și cu peste 59% comparativ cu 2023. Rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare este de 8,04%, semnificativ peste rata medie a inflației din aceeași perioadă. De asemenea, 96% din activele sistemului sunt investite în instrumente emise în România, contribuind la finanțarea pe termen lung a economiei și a statului.
