Mihai Caraman – spionului român care a umilit NATO în timpul „Războiului Rece”
ISTORIE. Puțini au auzit despre el, însă Mihai Caraman, în vârstă de 94 de ani, rămâne o figură în istoria serviciilor secrete, fiind spionul care a reușit să fure sute de informații ultrasecrete din cadrul NATO timp de 11 ani, furnizându-le mai apoi serviciilor secrete ale Uniunii Sovietice.
Născut într-o comună din județul Galați pe 11 noiembrie 1928, Mihai Caraman a absolvit Școala de Ofițeri a Ministerului de Interne la vârsta de 22 de ani. Mai târziu, a urmat Cursurile Speciale de Informații Externe în Moscova. În anul 1958, a fost trimis sub acoperire diplomatică în Franța, unde inițial a ocupat funcția de Secretar I pe probleme economice.
Sub dubla comandă a Bucureștiului și Moscovei, misiunea lui Caraman viza atât infiltrarea în NATO, cât și repatrierea oamenilor de știință români. Ambele obiective au fost îndeplinite. În ceea ce privește infiltrarea în NATO, unul dintre cele mai notabile succese a fost repatrierea oamenilor de știință români, printre care numele sonor al lui Coandă. Coandă a fost adus în țară, continuându-și cercetările începute în Franța și contribuind la dezvoltarea unui puternic laser utilizat de Armata Română în 1968, în timpul confruntării cu încercarea Uniunii Sovietice de a impune granițele țării pe Prut.
În ceea ce privește operațiunea de spionaj împotriva NATO, informațiile strânse erau trimise mai întâi la București, iar de acolo către Moscova. Cooperarea strânsă dintre Rusia și România s-a dovedit a fi productivă, într-o perioadă în care Franța era angrenată în războiul din Algeria, iar serviciile secrete franceze se concentrau în special pe state precum Polonia, Germania de Est, Ungaria sau Cehoslovacia.
În perioada 1958-1969, alături de Mihai Caraman, au fost implicați și alți agenți importanți precum Căpitanul Iacobescu, Mihail Simula, Mihail Georgescu, Gheorghe Ionescu, Eugen Vișan, Pavel Cismaru, Constantin Mirea, Ion Păduraru, Mihai Ilie, care au infiltrat diferite instituții și organizații precum Ambasada Franței de la Washington, Poliția Franceză, Ministerul Finanțelor și cel de Externe al Franței, OCDE și, mai ales, sediul NATO din Paris.
Operațiunea „Rețeaua Caraman” a fost un succes semnificativ în cadrul Războiului Rece, reușind să strângă și să transmită informații de înaltă importanță. Cu toate acestea, rețeaua s-a prăbușit în 1969, când locotenent-colonelul KGB, Evgheni Evghenevici Runge, a dezertat și a cerut azil în Occident, dezvăluind detalii despre scurgerile de informații din interiorul NATO către Est. Această revelație a condus la prinderea unor membri cheie ai rețelei, punând capăt operațiunii.
Mihai Caraman, deși a fost un spion comunist care a acționat împotriva NATO, a devenit ulterior primul director al Serviciului de Informații Externe în România democratică. Acest aspect paradoxal reflectă complexitatea situației și evoluția carierei sale. Operațiunea sa de spionaj rămâne un exemplu important al jocurilor de informații și a influenței serviciilor secrete în timpul Războiului Rece.
