Nicușor Dan întoarce în Parlament legea privind executările silite. Ce îl nemulțumește pe șeful statului
PREȘEDINȚIE. Președintele României, Nicușor Dan, a retrimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea care modifică procedura de încuviințare a executării silite, considerând că forma adoptată este neclară, incompletă și insuficient corelată cu restul Codului de procedură civilă, existând riscuri serioase de neconstituționalitate.
Actul normativ, adoptat de Parlament în decembrie, vizează modificarea articolului 666 din Legea nr. 134/2010 – Codul de procedură civilă, introducând o procedură accelerată prin care, în cazul hotărârilor judecătorești executorii potrivit legii, încuviințarea executării silite s-ar face odată cu pronunțarea hotărârii, fără a mai fi necesară o cerere separată adresată instanței de executare.
Motivația inițială a legii
Un argument central al inițiatorilor a fost supraaglomerarea instanțelor cu dosare de încuviințare a executării silite. Potrivit datelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, la nivel național au fost înregistrate peste 3,2 milioane de dosare, dintre care aproximativ 539.000 au vizat exclusiv procedura de încuviințare a executării silite, reprezentând peste 50% din cauzele civile nou intrate la judecătorii într-un an.
După adoptare, legea a fost transmisă președintelui spre promulgare.
De ce a cerut Nicușor Dan reexaminarea
Într-un amplu comunicat transmis de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan arată că, deși nu contestă utilitatea accelerării procedurilor de executare, forma concretă a legii ridică probleme grave de coerență juridică și constituționalitate.
1. Regim juridic neclar pentru unele hotărâri judecătorești
Președintele semnalează că noua redactare a art. 666 creează o distincție confuză între diferite tipuri de titluri executorii, fără a reglementa explicit situația hotărârilor judecătorești care nu sunt executorii la momentul pronunțării, dar devin executorii ulterior (de exemplu, după rămânerea definitivă).
În forma actuală, pentru aceste hotărâri nu poate fi identificată o procedură clară de încuviințare a executării silite, ceea ce creează un vid legislativ.
2. Neconcordanțe cu alte articole din Codul de procedură civilă
Șeful statului arată că modificarea nu este corelată cu:
art. 632–634 privind titlurile executorii;
regimul hotărârilor definitive;
dispozițiile privind executarea provizorie.
Această lipsă de coerență afectează previzibilitatea legii și securitatea raporturilor juridice.
3. Rol excesiv atribuit executorului judecătoresc
Un alt punct critic vizează formularea potrivit căreia „executorul judecătoresc admite cererea de încuviințare a executării silite”. Potrivit președintelui, această sintagmă induce ideea că executorul poate decide asupra legalității executării, ceea ce contravine jurisprudenței Curtea Constituțională a României.
Nicușor Dan invocă explicit Deciziile CCR nr. 458/2009 și nr. 895/2015, care stabilesc că declanșarea executării silite trebuie să fie supusă controlului judecătoresc, ca exigență a statului de drept.
4. Dispoziții contradictorii privind căile de atac
Președintele semnalează și faptul că unele prevederi referitoare la contestațiile împotriva respingerii cererii de încuviințare fac trimitere la situații care nu mai există în noua redactare a legii, ceea ce le face lipsite de obiect și greu de aplicat.
Risc de neconstituționalitate
În concluzie, Nicușor Dan apreciază că, în forma transmisă la promulgare, legea nu respectă cerințele de claritate, coerență și previzibilitate, punând în discuție inclusiv respectarea:
art. 21 (accesul liber la justiție),
art. 124 și 126 (înfăptuirea justiției),
art. 1 alin. (3) și (4) din Constituție,
precum și a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
„Se impune reanalizarea normei și corelarea acesteia cu ansamblul reglementărilor privind executarea silită, astfel încât să existe un regim juridic clar pentru toate categoriile de titluri executorii”, arată șeful statului în cererea oficială de reexaminare adresată Parlamentului.
Legea va reveni acum în dezbaterea legislativă, urmând ca parlamentarii să decidă dacă și cum vor corecta problemele semnalate de președinte.
