Nicușor Dan și Giorgia Meloni cer un buget european puternic pentru coeziune și agricultură
POLITICĂ EXTERNĂ. Președintele României, Nicușor Dan, și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au organizat la Bruxelles prima reuniune de coordonare la nivel de lideri a grupului „Prietenii Coeziunii”, într-un moment important pentru negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Întâlnirea a avut loc în contextul discuțiilor pentru cadrul financiar multianual 2028-2034, iar obiectivul principal a fost consolidarea poziției comune a statelor care susțin menținerea unor finanțări consistente pentru politica de coeziune și politica agricolă comună. Aceste două domenii sunt esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, pentru sprijinirea comunităților locale și pentru susținerea fermierilor europeni.
Nicușor Dan a transmis că România va continua să pledeze pentru un buget european ambițios, cu resurse suficiente pentru coeziune, agricultură și competitivitate. Mesajul vine în condițiile în care propunerile aflate în discuție la Bruxelles prevăd reduceri ale finanțărilor pentru aceste politici, măsuri contestate de mai multe state membre, inclusiv România.
Pentru țara noastră, fondurile de coeziune au avut un rol major în dezvoltarea infrastructurii, modernizarea comunităților locale și susținerea proiectelor regionale. În același timp, politica agricolă comună rămâne un instrument important pentru fermieri, pentru securitatea alimentară și pentru echilibrul economic al zonelor rurale.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, însoțit de o reformă amplă a principalelor instrumente de finanțare. Una dintre variantele discutate prevede diminuarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, în timp ce alte domenii, precum competitivitatea, apărarea și acțiunea externă, sunt de asemenea vizate de ajustări în procesul de negociere.
Statele reunite în grupul „Prietenii Coeziunii” susțin că Uniunea Europeană are nevoie de un buget echilibrat, care să răspundă noilor provocări, dar fără să slăbească politicile care au contribuit direct la dezvoltarea regiunilor și la apropierea nivelului de trai între statele membre.
Negocierile dintre statele membre și Parlamentul European vor continua în lunile următoare, obiectivul fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. Pentru România, aceste discuții au o miză majoră, deoarece viitorul buget european va influența direct investițiile, dezvoltarea regională, agricultura și capacitatea comunităților locale de a continua proiectele de modernizare.
