Noua lege a salarizării din sistemul bugetar: indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare ar urma să fie eliminate
ADMINISTRAȚIE. Guvernul a pregătit prima variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, o reformă amplă care ar urma să schimbe modul în care sunt calculate veniturile angajaților din sistemul bugetar. Proiectul vine într-un moment în care România are obligații asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat, după mai mulți ani în care cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut accelerat.
Noua lege urmărește să corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani, să reducă diferențele foarte mari dintre diferite categorii de angajați și să introducă reguli mai clare, mai transparente și mai sustenabile. Actuala lege a salarizării, aflată în vigoare din 2017, a fost modificată în repetate rânduri și a produs, în timp, discrepanțe importante între instituții, domenii și funcții similare.
În ultimii ani, presiunea pe buget a devenit tot mai vizibilă. Între 2022 și 2024, anvelopa salarială din sectorul public a crescut de la 118 miliarde de lei la 164 de miliarde de lei. Practic, din fiecare 100 de lei încasați de stat din taxe și impozite, aproximativ 30 de lei în 2023 și 32 de lei în 2024 au mers către plata salariilor bugetarilor. În acest context, autoritățile susțin că actualul sistem nu mai poate continua în aceeași formă fără riscuri majore pentru echilibrul finanțelor publice.
Unul dintre cele mai importante elemente ale proiectului este limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul bugetar la 1 la 8. În prezent, diferența poate ajunge la un raport de 1 la 12. Măsura este gândită pentru a reduce distanța dintre veniturile mici și cele foarte mari și pentru a crea o ierarhie salarială mai echilibrată.
Salariile de bază, soldele de funcție și indemnizațiile vor fi calculate prin înmulțirea unor coeficienți stabiliți în anexele legii cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. La intrarea în vigoare a noului sistem, valoarea de referință este estimată la 4.325 de lei. Astfel, venitul fiecărui angajat va depinde de poziția funcției în grila de salarizare și de valoarea de referință stabilită anual.
Proiectul introduce și o regulă strictă: drepturile salariale ale personalului bugetar vor putea fi acordate doar prin această lege. Beneficiile sau sporurile stabilite prin alte acte normative ar urma să fie considerate nule. Autoritățile vor astfel să evite apariția unor excepții succesive, care în trecut au dus la dezechilibre între categorii profesionale.
O altă modificare importantă vizează sporurile. Acestea, împreună cu primele și indemnizațiile, nu vor putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Există însă excepții pentru sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care vor rămâne reglementate separat, potrivit legislației muncii.
Printre beneficiile care ar urma să fie eliminate se numără indemnizația de hrană și sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut. De asemenea, sporul pentru titlul de doctor va fi eliminat ca drept separat, urmând să fie inclus în coeficienții de salarizare pentru personalul din învățământ. În schimb, proiectul prevede acordarea unui spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap.
Noua lege păstrează anumite sporuri considerate esențiale. Printre acestea se află sporul de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv și majorările de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Aceste majorări ar putea fi aplicate și unor funcții de demnitate publică implicate direct în administrarea fondurilor externe.
În învățământ, proiectul prevede creșteri ale salariilor de bază pentru toate funcțiile. Coeficienții sunt construiți pornind de la principiul potrivit căruia salariul profesorului debutant din preuniversitar trebuie să reprezinte 23% din indemnizația președintelui României. Sunt păstrate proporțiile între funcțiile de conducere și cele de execuție, iar funcția de profesor universitar este echivalată cu cea de medic specialist din unitățile clinice. Gradația de merit și sporul de performanță academică ar urma să fie înlocuite cu un premiu pentru stimularea performanței. Totodată, sporul de suprasolicitare neuropsihică este inclus în noii coeficienți, nu acordat separat.
În sănătate, schimbarea este una majoră. Cele patru grile de salarizare existente în prezent ar urma să fie comasate într-o singură grilă. Nivelul coeficienților va fi stabilit prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de categoria unității sanitare, secție, specificul activității și volumul de muncă. Sporurile pentru condiții de muncă vor fi reduse semnificativ. Pentru condiții deosebit de periculoase, nivelurile propuse ajung până la 40% sau 50% din salariul de bază, față de până la 85% în prezent. Sporurile pentru condiții grele de muncă ar urma să scadă până la 5%, iar cele pentru activitatea cu surse de radiații până la 10%.
În asistența socială, sporurile pentru condiții de muncă vor fi limitate la maximum 40% din salariul de bază, față de nivelurile actuale care pot ajunge până la 75%. Proiectul urmărește corelarea acestor sporuri cu cele din sistemul sanitar și reducerea diferențelor foarte mari dintre domenii apropiate.
Personalul din cultură ar urma să beneficieze de creșteri salariale prin noua grilă, având în vedere că acest domeniu nu a avut același ritm de majorare ca alte categorii bugetare. În schimb, sporurile vor fi aliniate cu regulile generale, iar sporul pentru condiții grele de muncă va fi redus la cel mult 5% din salariul de bază.
În diplomație, proiectul prevede creșteri ale salariilor de bază, dar elimină unele drepturi care nu sunt considerate parte a legii salarizării. Indemnizația pentru cifrul de stat va fi eliminată ca drept separat, fiind inclusă în coeficienții de salarizare pentru funcțiile din diplomație.
În justiție și la Curtea Constituțională, proiectul urmărește reașezarea veniturilor astfel încât niciun salariu de bază sau indemnizație de încadrare să nu depășească indemnizația președintelui României. Sunt eliminate sporul pentru păstrarea confidențialității, de până la 5%, și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, de până la 25%. Argumentul autorităților este că obligația de confidențialitate este inerentă multor funcții publice, nu doar celor din justiție, iar sporul de suprasolicitare este eliminat pentru toate categoriile de personal bugetar.
În administrație, proiectul introduce două niveluri de salarizare pentru administrația centrală. Primul nivel include autoritățile și instituțiile subordonate ministerelor sau aflate în coordonarea acestora, iar al doilea nivel include ministerele, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-Ministrului, Președinția României și Parlamentul. Pentru administrația locală, proiectul propune cinci grile diferite, în funcție de numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale: București, localități peste 200.000 de locuitori, localități între 50.000 și 200.000 de locuitori, localități între 10.000 și 50.000 de locuitori și localități sub 10.000 de locuitori.
O noutate importantă este introducerea unei grile speciale pentru personalul de specialitate din domeniul tehnologiei informației, comunicațiilor, securității și apărării cibernetice din instituțiile publice. Măsura vine în contextul în care statul are nevoie de specialiști în domenii tehnice tot mai importante, dar a întâmpinat dificultăți în a concura cu mediul privat.
Proiectul mai prevede premii lunare de performanță, care pot ajunge la maximum 30% din salariul de bază individual. Acestea nu vor putea fi acordate tuturor angajaților, ci doar unui procent limitat, în funcție de rezultate. Autoritățile susțin că vor astfel să introducă o legătură mai clară între venituri și performanța reală la locul de muncă.
Pentru creșterea transparenței, instituțiile publice vor fi obligate să transmită periodic către Ministerul Muncii date privind veniturile salariale. Nerespectarea acestei obligații va putea fi sancționată. Măsura este menită să ofere statului o imagine mai clară asupra cheltuielilor de personal și să prevină apariția unor practici salariale neuniforme.
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv administrației publice locale. Până atunci, proiectul trebuie să intre în transparență decizională, să fie discutat cu partenerii sociali, să primească forma finală și să fie adoptat de Parlament.
Autoritățile susțin că reforma este necesară pentru ca sistemul public de salarizare să devină mai echitabil, mai predictibil și mai sustenabil. Miza este una majoră: reducerea dezechilibrelor, păstrarea angajaților valoroși în domeniile esențiale și menținerea cheltuielilor de personal într-un cadru pe care bugetul de stat îl poate susține pe termen lung.
