Noua lege a salarizării unitare întârzie. PSD acuză că proiectul nu a fost transmis partenerilor din coaliție
SALARII. Una dintre cele mai importante reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne în impas. Noua lege a salarizării unitare nu a ajuns încă în forma finală pe masa partenerilor din coaliție, iar acest lucru alimentează tensiunile politice și ridică semne de întrebare privind respectarea calendarului stabilit.
Potrivit unor surse din Partidul Social Democrat, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, nu a transmis până în prezent varianta actualizată a proiectului de lege, deși adoptarea actului normativ este prevăzută printre jaloanele importante asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
Social-democrații susțin că lipsa documentului împiedică orice analiză serioasă și întârzie negocierile privind una dintre cele mai ample reforme din sistemul public. În opinia reprezentanților PSD, proiectul trebuie discutat în cadrul coaliției înainte de a fi promovat spre aprobare, pentru ca toate partidele implicate să își poată exprima punctul de vedere.
Nemulțumirile au fost exprimate și de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a declarat că forma proiectului nu a fost pusă la dispoziția conducerii partidului. Liderul social-democrat a precizat că singurele informații primite până acum se referă la impactul bugetar estimat, care ar depăși 12 miliarde de lei, însă a subliniat că nu poate comenta conținutul unei legi pe care nu a avut posibilitatea să o analizeze.
Grindeanu consideră că reforma salarizării trebuie construită prin consultarea tuturor categoriilor profesionale vizate. În opinia sa, profesori, medici, angajați din sistemul de ordine publică și ceilalți salariați din sectorul bugetar trebuie implicați în procesul de elaborare, astfel încât viitoarea lege să răspundă nevoilor reale ale sistemului public și să reducă riscul apariției unor noi nemulțumiri.
Noua lege a salarizării este considerată una dintre cele mai importante reforme administrative asumate de România în cadrul PNRR, iar întârzierea adoptării sale poate influența atât calendarul reformelor convenite cu Comisia Europeană, cât și accesarea fondurilor europene aferente. În lipsa unei variante finale și a unui consens politic, rămâne de văzut dacă Executivul va reuși să respecte termenul propus pentru adoptarea actului normativ.
