Nu-mi lua felul în care mă văd eu
LIFE. Ați observat că niciun om nu se vede exact așa cum îl văd ceilalți?
Omul mai plinuț nu se simte, în fiecare clipă, „prea gras”. Cel foarte slab nu se privește mereu ca fiind fragil. Iar omul care a trecut de 60 sau 70 de ani nu se trezește într-o dimineață cu senzația că a devenit, dintr-odată, bătrân. În sufletul lui poate fi încă tânăr. Poate are aceeași poftă de a râde, de a iubi, de a dansa, de a se îmbrăca frumos și de a ieși în lume ca și cum viața abia începe.
De aceea vedem uneori oameni în vârstă cu haine colorate, cu adidași, cu tricouri vesele sau cu o ținută care nu respectă ce cred alții că „se potrivește” la vârsta lor. Vedem persoane mai plinuțe care aleg haine mulate, ori persoane foarte slabe care poartă ceva ce nu le evidențiază silueta. Și imediat apar privirile, zâmbetele ironice, comentariile: „Nu-i stă bine”, „Nu e pentru el”, „Ar trebui să se îmbrace altfel”.
Dar cine hotărăște ce este „pentru el”?
De cele mai multe ori, omul nu se îmbracă pentru noi. Se îmbracă pentru starea pe care i-o dă o culoare, o haină sau o pereche de pantofi. Poate bluza aceea îi amintește de o vacanță frumoasă. Poate costumul sport îl face să se simtă energic. Poate rochia aceea îi dă curaj. Poate, pur și simplu, îi place. Iar uneori, în viață, acesta ar trebui să fie un motiv suficient.
Este mare lucru să te poți simți bine cu tine într-o lume care pare mereu gata să îți găsească un defect. Să te privești în oglindă și să alegi să vezi omul care ești, nu lista lucrurilor pe care ceilalți le-ar schimba la tine. Nu e aroganță. Este o formă de libertate și de împăcare cu propria viață.
Nu avem dreptul să răpim nimănui această bucurie. Nu avem dreptul să-i spunem că e prea bătrân pentru o culoare, prea gras pentru o anumită haină, prea slab pentru un costum sau prea diferit ca să fie acceptat. Pentru că atunci când judeci un om doar după felul în care arată, uiți că el nu este acolo ca să îți placă ție. El este acolo ca să își trăiască viața.
Iar viața este prea scurtă ca să o petrecem încercând să intrăm în tiparele altora. Dacă eu mă simt bine, tânăr, frumos, elegant sau pur și simplu eu însumi, de ce ai vrea să îmi strici asta?
Lasă oamenii să poarte ce le place. Lasă-i să se simtă bine în pielea lor. Uneori, cea mai frumoasă formă de respect este să nu iei nimănui dreptul de a se bucura de el însuși.
