Nu-ți dori nici prea mult. Nici prea puțin. Ci suficient cât să rămâi OM.
LIFE. Dacă ar fi să-I cer vieții doar două lucruri, acestea ar fi simple.
Să nu mă facă niciodată atât de bogat încât să uit cum este să întinzi o mână unui om aflat în nevoie.
Dar nici atât de sărac încât să ajung să cred că lumea îmi este datoare cu ceva.
Bogăția este o binecuvântare atunci când îți păstrează sufletul smerit. Însă, dacă începi să crezi că banii îți dau dreptul să privești oamenii de sus, atunci ai pierdut mult mai mult decât ai câștigat. Mândria este începutul căderii. Biblia vorbește despre ea ca despre unul dintre cele mai mari păcate, pentru că omul mândru ajunge să creadă că nu mai are nevoie nici de oameni, nici de Dumnezeu.
La fel, sărăcia poate deveni o încercare grea. Nu lipsa banilor îl schimbă pe om, ci felul în care lasă lipsurile să-i otrăvească sufletul. Dacă începi să trăiești din invidie, din ură și din convingerea că alții sunt vinovați pentru tot ce ți se întâmplă, atunci ai devenit prizonierul propriei neputințe.
Adevărata bogăție nu se măsoară în conturi, iar adevărata sărăcie nu se măsoară în portofel.
Se măsoară în caracter.
Așa că, atunci când îți pui o dorință pentru viață, nu cere averi uriașe și nici nu te plânge de ceea ce nu ai. Cere doar atât: să ai suficient cât să trăiești demn, suficient cât să poți dărui și suficient cât să nu uiți niciodată că, înainte de orice, valoarea unui om stă în sufletul lui, nu în ceea ce deține.
