Oază verde: comunități urbane cultivând sănătate prin legume “de țară”
AGRICULTURĂ. Grădinile comunitare prind rădăcini în mediul urban, iar fenomenul ia amploare în Cluj. De la mici parcele în fața blocurilor sau de pe balcoane, locuitorii orașului își unesc forțele și concesionează terenuri pentru a le transforma în spații verzi productive. În Cluj Napoca, prima grădină comunitară de pe malul Someșului își face timid apariția. Pasionații de grădinărit plantează o varietate de legume și plante aromatice, de la busuioc la spanac. Ioana Rus, unul dintre inițiatorii proiectului, împărtășește entuziasmul pentru experiența de a mânca din propria recoltă, aducând aminte de momentele petrecute la bunici în copilărie.
Această inițiativă, inspirată din practici internaționale de succes, începe să prindă contur și în România. Deși încă la nivel de proiect, o propunere de reglementare a grădinilor publice a fost depusă la primărie, în vederea oficializării acestui tip de activitate. Adrian Dohotaru de la Asociația „Someșul Nostru” explică că, deși inițial este vorba despre înțelegeri informale între vecini, se poate ajunge la o reglementare formală a acestor spații de grădinărit comunitar.
În absența unei reglementări oficiale, orășenii din Cluj au descoperit modalități ingenioase de a valorifica spațiile disponibile pentru cultivarea plantelor. De la mici plantații în jurul transformatoarelor electrice la intersecții amenajate, dorința de a reveni la natură este tot mai pregnantă.
Într-un efort oficial și organizat, la marginea unui parc din Cluj, a fost inaugurată prima livadă comunitară. Meri, peri, cireși și pruni au fost plantați de voluntarii unei asociații, în scopul de a aduce mai multă verdeață și alimente sănătoase în viața orașului. Felföldi Zoltán, reprezentant al ONG-ului Terra Gloria, explică că acest proiect urmărește să planteze peste 500 de pomi fructiferi, iar orice locuitor al orașului poate veni să se bucure de roadele acestora.
În alte țări, grădinile comunitare devin locuri de socializare și solidaritate, iar cererea pentru parcele de pământ destinate legumelor și fructelor este din ce în ce mai mare. Cei care nu își îngrijesc propriile bucăți de pământ risca să piardă accesul la grădină, întrucât parcela le poate fi atribuită altor doritori. Aceste evoluții subliniază interesul crescând al comunităților pentru un stil de viață sănătos și sustenabil.
